Românii nu țin cont de inflație. În 2023 au cheltuit pentru mese în oraș cu 50 la sută mai mult față de 2022

×
Publicitate

Românii au luptat cu inflația cu furculița și cuțitul, în restaurante. Anul trecut au cheltuit pentru mese în oraș cu 50 la sută mai mulți bani, față de 2022.

Așadar, cei învățați să mănânce des la un local ori să comande acasă și-au păstrat obiceiul, în ciuda scumpirilor. Asta în timp ce, în zona rurală, majoritatea oamenilor nu își permit să iasă la cofetărie, măcar o dată pe lună. A fost un an profitabil și pentru divertisment. Mai ales că lista evenimentelor artistice din 2023 a fost foarte lungă.

Studiul Institutului Național de Statistică aduce însă concluzii surprinzătoare, pentru suma lăsată lunar de un individ în unitățile de alimentație publică.

În 2021, când încă erau active unele restricții din pademie, românii au cheltuit pentru ieșiri la restaurant, în baruri, cafenele, cofetării și comenzi la domiciliu în medie 15 lei. Suma a crescut la 21 de lei în 2022 și a ajuns la 28 de lei la finalul anului trecut. Cifrele pot părea ridicole, dar comportamentul de consum în urban și în rural e radical diferit. Iar statistica face o medie.

Mihai Roman, profesor de macroeconomie: „Dacă într-o săptămână vom mânca în medie un pui, în toată țara, este foarte posibil ca jumătate din populație să mănânce doi pui, iar cealaltă jumătate să nu mănânce nici unul. Și se pare că aceasta este și povestea cu restaurantele de acum. Populația care trăiește în mediul rural iese foarte, foarte greu la restaurant sau la mese comune”.

Pentru majoritatea românilor de peste 60 de ani, tot o amintire este și divertismentul în afara casei.

Totuși, ultimul an a adus o efervescență a evenimentelor artistice. În 2023, românii au dat pe bilete la expoziții, concerte și alte manifestări artistice de două ori mai mult decât cu doi ani înainte. Ponderea rămâne totuși mică în bugetul mediu al familiei și derizorie, comparativ cu alte țări europene. În Cehia, de exemplu, oamenii dau pe recreere în afara casei de 21 de ori mai mult.

Articol recomandat de sport.ro
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
Citește și...
Românii sunt mulțumiți în mare parte de viața lor, în ciuda greutăților. „Nu mă plâng de nimic”

În ciuda greutăților de zi cu zi, românii declară în proporție mare că sunt mulțumiți de viața lor. Cel puțin asta arată un nou studiu european în care țara noastră este fruntașă.

Sindicaliștii din Administrația Penitenciarelor amenință că vor bloca penitenciarele ”pe termen nelimitat”

Preşedintele Fedeţiei Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Cosmin Dorobanţu, a avertizat luni, că dacă nu îi bagă în seamă Guvernul, cu revendicările pe care le au, în 2024 blochează penitenciarele pe termen nelimitat.

Proteste în sistemul sanitar. Medicii de familie și cei din ambulatoriu amenință că vor consulta doar contra cost

Sunt proteste și în sistemul sanitar. Medicii de familie și specialiștii din ambulatoriu amenință că, de la 1 februarie, vor consulta doar contra cost, dacă nu vor fi mărite tarifele decontate de Casa Națională de Sănătate.

Recomandări
Salariile au crescut, dar românii rămân mult în urma Europei. O familie cu doi copii câștigă doar 29.000 de euro pe an

Deși România a avut una dintre cele mai rapide creșteri salariale din Uniunea Europeană în ultimii ani veniturile nu au ținut pasul cu scumpirile.

PRO TV face un anunț de 10! Nadia Comăneci se alătură juriului „Românii au talent”. „Mă bucur enorm”

Într-o emisiune de 10, în fața unui public de 10, o personalitate care a făcut din 10 un simbol al perfecțiunii, pornește în căutarea unor concurenți de 10! 

Creatorii inteligenței artificiale vorbesc despre extincția speciei umane. ”Riscăm să fim șterși de pe fața Pământului”

Pe măsură ce se perfecționează, inteligența artificială riscă nu atât să elimine specia umană, cât, mai degrabă, să creeze riscuri tot mai mari pentru infrastructura critică, de la transporturi și comerț până la energie ori sănătate.