Romanii mananca de 3 ori mai multe paste decat acum 13 ani, dar aleg variantele sanatoase. Sortimentele care nu ingrasa
Romanii care au crescut cu macaroane cu branza, fidea cu lapte si supa cu taitei urmeaza trendul european pentru o alimentatie mai curata.
Altfel spus, au prins gustul preparatelor cu paste speciale, din grau dur si faina integrala. Practic, fata de acum 13 ani, consumam de trei ori mai multe, adica aproape 9 kilograme pe an si suntem dispusi sa incercam variantele sanatoase, precum pastele din orez si secara.
Intre timp, producatorii conventionali, care nu renunta la faina alba, au copiat retetele italienesti si au lansat variante proprii de lasagna, canneloni si tagliatelle.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Schimbarea in gusturi si mentalitate a venit prin oameni ca Iuliana, care si-a petrecut o jumatate din viata in patria pastelor.
"20 de ani de Italia, dintre care 10 sef de bucatarie", spune ea.
In restaurant, lucreaza cu patru tipuri de faina: de secara, de orez, integrala din grau normal si din grau dur. Aceasta e o specie aparte, incarcata de proteine.
Iuliana Beznea, bucatar sef: "Acestea sunt papardelle facute de noi, in casa, din faina de semola. Celelalte din faina normala sunt mai lucioase, astea sunt mai zgrunturoase, sosul se prinde de ele."
Pastele din grau dur se digera usor, nu ingrasa si elibereaza in corp principii care lupta impotriva radicalilor liberi. Aceasta e materia prima pe care o cauta, mai nou, si mici manufacturi din tara. Unele obtin paste din grau "moale" macinat integral, cu spanac, busuioc si hribi. Insa piata e tot mai diversa si pentru cei care prefera pastele albe, clasice.
Fabricantii conventionali profita de trend si au scos linii de productie a unor tipuri de paste fara istoric in consumul local, de exemplu, foi de lasagna. Pe aceste segmente, variantele romanesti iau locul celor de import, pentru ca sunt mai ieftine.
Romanii redescopera si felurile bazate pe taitei de orez, pe care o doamna spune ca le stie de 40 de ani.
Anul trecut, comertul cu paste fainoase a depasit 113 milioane de euro. Consumam de 3 ori mai mult ca in 2004, dar suntem mult sub cifrele tarilor cu traditie.
Medicii atrag atentia ca n-ar fi o problema sa mancam spaghete, fidea sau melci si de doua ori pe zi, atata vreme cat pastele sunt integrale si, ideal, amestecate doar cu legume si rareori cu carne.
