Povestile oamenilor care au facut din traditia colindului o afacere. Cat castiga in aceste zile
Isi lasa familiile in timpul sarbatorilor de iarna si se muta pentru cateva saptamani la Cluj, Bucuresti sau Brasov. I-am gasit luni printre blocuri, cu capra ursul, si tobele, plangandu-se ca au o munca grea, prost rasplatita pe timp de criza.
In acest an, daca vor face cate 800 de lei fiecare.
Sa facem cunostinta cu un ansamblul vocal, instrumental si artistic din Vaslui, constituit ad-hoc pe strazile din Bucuresti. Acestor domni, de profesire agricultori, li s-au adaugat si doi tineri care se recomanda "lucratori in constructii".
Capritele, adica baietii, tin loc si de ghizi. Cunosc orasul foarte bine dupa ce au muncit pe diverse santiere.
Chiar daca nu pare, munca de caprita este solicitanta, dar prea putin respectata de bucuresteni, se plang tinerii.
Dar sa vedem de ce se supun oprobiului public si ii solicitam contabilului ansamblului sa ne deschida tolba cu bani: "Am facut si noi cam 7-800 de lei. Astia-s banii".
Sunt putini, pentru ca e criza, ne explica cei sase colindatori. Este mai curand o inflatie de colindatori, le transmit locatarii blocurilor din Bucuresti, agasati de zgomot.
Tot din Moldova sunt si alti cinci barbati. Merg de la Piatra Neamt la Cluj de zece ani. Fac, in medie, cate 200 de lei pe zi, iar dupa ce colinda la propriu tot orasul, merg si pe la Brasov, Sinaia sau Targu Mures.
-Photoroom.png?fm=jpg&q=80&fit=max&crop=1280%2C716%2C0%2C0&w=1280)
