Cum îi afectează certurile din familie pe tinerii români. Opinia specialiștilor
Dintre toate popoarele, noi, românii, nu ştim deloc "să ne certăm". Ba căutăm ceartă, ba o evităm, arată un studiu online, pe care l-au completat peste 25 de mii de tineri şi adolescenţi.
Potrivit cercetării, doar o treime din tinerii români fac parte dintr-o relaţie de comunicare sănătoasă. Se întâmplă asta pentru că asistă de multe ori la certurile dintre părinţi, dar nu şi la împăcare, drept urmare aplică acelaşi tipar în viitoarele relaţii, neştiind să rezolve un conflict.
La 22 de ani, când iubirea ar trebui să plutească în aer, Georgiana a spus deocamdată „nu” relaţiilor. Spune că este precaută pentru că a cunoscut tineri cu comportament abuziv.
Georgiana: „Nu mă simţeam confortabil în situaţia aia, nu mă simţeam eu şi am spus că nu vreau să mă compromit eu pe mine, pe viitor."
Asta în timp ce 63% dintre tinerii şi adolescenţii români preferă să "ascundă sub preş" abuzurile prin care trec.
Băiat: „Este cumva văzut că starea de fapt normală. Pentru că e un ciclu pe care îl perpetuăm de la părinţii noştri şi aşa mai departe şi cred că multă lume nu-şi dă seama că nu e ăsta firescul. Ca să-ţi dai seama ce e normal trebuie să ai un model pozitiv de relaţii şi multă lume nu are pentru că nu au văzut pe cineva într-o relaţie sănătoasă."
Totul pleacă din familie, susţin psihologii. De multe ori, copiii asistă la certurile dintre părinţi, dar nu şi la momentul împăcării.
În lipsa unei soluţionări vizibile a conflictului, viitorul adult va aplica în relaţiile sale de cuplu aceleaşi tipare văzute la părinţi. Aşa va ajunge să ţipe la partener, să-l insulte sau chiar să-l lovească.
Pe de altă parte, există situaţii în care copiii asistă la gesturi de tandreţe între părinţii care tocmai s-au certat, crezând în mod greşit că soluţia sigură pentru împăcare este ignorarea conflictului sau seducerea partenerului.
Silvia Guta, psiholog: „Orice fel de abuz este de fapt un abuz emoţional. Şi abia după aceea vorbim despre declinări în zona de abuz fizic unde intră violenţă fizică, abuzul sexual, care are şi o componentă puternică emoţională."
Studiul, realizat online de Fundaţia Friends For Friends România, pe un eşantion de 25 de mii de tineri, între 14 şi 25 de ani, din mediul urban, ne arată încă o dată că românilor le lipseşte cultura dialogului.
Silvia Lucian, sociolog: „Vedem că doar o treime dintre cei care au răspuns la testul de relaţie se încadrează în tipologia relaţiei cu o comunicare sănătoasă. Restul de două treimi încadrându-se în tipologii de relaţii cu oarecare dezechilibre mai mari sau mai mici. Dintre cele mai mari aş menţiona relaţiile abuzive care au o pondere de 6 la sută din totalul respondenţilor. Abuziv din perspectiva violenţei, dar şi a încălcării spaţiului personal, privat."
Testul este disponibil pe site-ul Fundaţiei Friends For Friends.
