Porti de lemn si carnati cu busuioc. A venit Maramuresul in Capitala
A venit Maramuresul in Capitala, la Muzeul Satului, sa ne arate ca lemnul ramane o piesa de rezistenta, iar bustenii si obiectele artizanale nu polueaza asa cum fac inoxul si plasticul.
Dupa un tur prin nordul tarii, mutat in acest week-end pe soseaua Kiseleff, vizitatorii nu puteau rata produsele bio. Au gustat carnati eco, gemuri si ciocolata de casa... bunatati tot mai rare si mai scumpe, pentru ca, se plang producatorii, nu au inca un loc al loc in hipermarketuri, unde sa-si vanda marfa.
Bucuresti. Muzeul Satului. Aproape 30 de grade Celsius in aer. Carnatul picant cu busuioc rezista si leaga prietenii cu urda si casul de la Bran. La umbra artarului e rost de cantec si joc.
Au promis ei sefii de la Ministerul Agriculturii prime de mii de euro pentru fermierii care vor cultiva in sistem ecologic, insa agricultorii spun ca nu-si mai pot acoperi cheltuielile, pentru ca nu au unde sa-si vanda marfa. Aproape o mie de ferme ecologice s-au inchis de anul trecut.
Inainte sa se fi descoperit inoxul si mobilierul wenghe, au fost lazile de zestre din stejar sau nuc din Maramures, le-au amintit cativa sculptori orasenilor. In galeata de lemn cu care bunicii nostri aduceau apa proaspata de fantana, acum se pun flori.
In 50 de ani, in satele de pe Valea Izei, portile din fier forjat si din inox inlocuiesc incet si sigur divinele porti maramuresene care acum costa aproape 5.000 de euro bucata.
Pacat ca doar austriecii si americanii le mai apreciaza si cumpara.