Peste 70% dintre angajații români au suferit sau suferă de burnout. Ce soluții au găsit mai multe companii
Reluarea activității obișnuite la serviciu a venit la pachet cu o doză suplimentară de stres.
Pentru a-i ajuta pe angajați să se readapteze firmele au gândit servicii de consiliere și terapie pentru cei interesați. Ședințele sunt individuale, au loc în timpul programului de muncă, iar compania suportă costurile. Deși rezultatele se văd de la primele ședințele, unii dintre salariați sunt în continuare reticenți să apeleze la ajutorul unui psiholog.
Camelia are 44 de ani și este operator la o fabrică unde se produc senzori. A locuit o vreme în străinătate, iar la întoarcerea în țară i-a fost destul de greu să se obișnuiască cu locul de muncă. A avut îndrăzneala să ceară ajutor, iar de mai bine de un an merge la ședințe de terapie asigurate de companie.
Camelia Hoaină, operator producție: ”Sunt sigură că în momentul în care spui la cineva că faci o consiliere psihologică sau o consiliere de dezvoltare personală, automat, au impresie că ești un om nebun. Nu, fiecare avem nevoie de această terapie și important este să cerem ajutorul, ca să ne putem regăsi pe noi. Cu ajutorul terapiei m-am regăsit pe mine, am regăsit familia, am o colaborare foarte bună cu soțul meu.”
Prin ședințe de terapie a trecut și Cosmin. La început a refuzat să ceară sfatul unui specialist, însă mai târziu a urmat exemplul unor colegi. Lucrează în cadrul unei companii de componente electronice.
Cosmin Rădoi Simea: ”Mi se părea ciudat, adică cum să mergi la o consiliere psihologică. Nu sunt nebun, ăsta a fost primul gând pe care îl aveam, dar cineva, un om mai cu funcție și el făcea consliere și el mi-a spus că și el merge. A fost ca un ghid personal și m-a ajutat să îmi descoper potențialul.”
În ultima perioadă tot mai multe firme oferă servicii de terapie, consiliere și dezvoltare personală pentru proprii angajați. Cei mai mulți lucrează în servicii și industria producătoare, adică în fabrici și uzine, unde nivelul de stres este ridicat, volumul de muncă este mare, iar de cele mai multe ori se lucrează în trei schimburi.
Raluca Proca, psihoterapeut: ”Inițial, este o temere, în sensul în care încrederea este cea mai importantă. Ei trebuie asigurați că discuțiile sunt confidențiale, iar mediul de desfășurare a discuțiilor este unul intim, astfel încât ei, pe parcurs, capătă încredere.”
Iar rezultatele se văd. Oamenii sunt mai productivi, au mai multă încredere în forțele proprii, iar unii dintre ei renunță să mai demisioneze.
Alina Rădulescu, manager resurse umane companie: ”A fost nevoie să suplimentăm aceste ore de consiliere profesională și, astăzi, pot să vă spun că sunt liste de așteptare de până la trei, patru luni, cu colegi care vor să acceseze serviciul. Peste 90 la sută sunt oameni care niciodată nu au beneficiat de un astfel de serviciu.”
Digitalizarea forțată generată de pandemie a însemnat un stres în plus. Potrivit unui studiu recent, peste 70 la sută dintre angajații români au suferit ori suferă de sindromul muncii în exces, cunoscut și sub numele de burnout.
54% dintre angajații români au trecut prin mai multe momente de burnout în ultmii cinci ani, iar 22 la sută, printr-un singur episod de epuizare generat de muncă. De cele mai multe ori sindromul este legat de stresul resimțit pe o perioadă mai lungă de timp la serviciu, un program haotic și cerințe tot mai mari din partea angajatorilor,
Costin Tudor, CEO platforma undelucram.ro: ”Principala cauză este volumul de muncă, apoi utilizatorii ne-a spus că și leadershipul managerilor, modul cum pun presiune, una dintre cauze este lipsa concediilor. Din păcate, am aflat că unii angajați au peste 40 de zile de concediu pe care și le-ar putea lua.”
La nivel european, parlamentarii vorbesc despre dreptul la deconectare, care i-ar permite salariatului să nu mai fie deranjat cu telefoane sau e-mailuri după orele de muncă ori în concediu.
Proiectul vizează, pentru moment, doar reglementarea muncii de acasă.
