Obiceiul este strâns legat de sărbătoarea religioasă a celor Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia, comemorată anual pe Mucenici (9 martie), moment care marchează atât o zi importantă în calendarul ortodox, cât și simbolic începutul noului an agrar în tradiția populară românească.
Ce semnifică sărbătoarea Mucenicilor de pe 9 martie
În calendarul creștin-ortodox, ziua de 9 martie este dedicată sărbătorii Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia, un moment cu o puternică încărcătură spirituală și tradițională. Această zi marchează sfârșitul perioadei cunoscute în folclor drept Babele de Martie, fiind considerată și un prag simbolic între iarnă și începutul noului an agrar.
În multe zone din România, gospodinele pregătesc mucenici – sau sfințișori – după rețete transmise din generație în generație. Pe lângă preparatele tradiționale, ziua este însoțită și de un obicei popular bine cunoscut: consumul a 40 de pahare de vin, în memoria celor 40 de martiri.
Istoria celor 40 de Mucenici
Potrivit tradiției creștine, cei 40 de Mucenici au fost soldați creștini care făceau parte din Legiunea a XII-a Fulminata, staționată în Armenia. În unele credințe mai vechi, de origine geto-dacă, se vorbea despre 44 de mucenici, însă Biserica Ortodoxă a consacrat varianta celor 40 de martiri.
Pentru credința lor creștină, soldații au fost supuși unor pedepse severe de către Agricola, guvernatorul Armeniei. Li s-a cerut să renunțe la credință și să se închine idolilor, însă au refuzat. Ca urmare, au fost întemnițați și loviți cu pietre timp de mai multe zile, iar apoi aruncați într-un lac înghețat.
Tradiția spune că unul dintre soldați a cedat și a ieșit din apa înghețată pentru a se adăposti într-o baie caldă pregătită de slujitorii idolilor, însă a murit înainte de a ajunge acolo. Ceilalți au continuat să se roage, iar apa lacului s-ar fi încălzit în mod miraculos. În cele din urmă, guvernatorul a ordonat să li se zdrobească picioarele, iar astfel toți cei 40 de mucenici și-au găsit sfârșitul.
Cine sunt cei 40 de Sfinți Mucenici
Biserica Ortodoxă îi pomenește pe cei patruzeci de martiri, printre care se numără: Chirion, Candid, Domnos, Isichie, Iraclie, Smaragd, Evnichie, Valent, Vivian, Claudie, Prisc, Teodul, Eutihie, Ion, Xantie, Ilian, Sisinie, Aghie, Aetius, Flavie, Acachie, Ecdit, Lisimah, Alexandru, Ilie, Gorgonie, Teofil, Domitian, Gaiu, Leonte, Atanasie, Chiril, Sacherdon, Nicolae, Valerie, Filoctimon, Severian, Hudion, Meliton și Aglaie. Aceștia sunt considerați modele de credință și sacrificiu, iar pomenirea lor a devenit, în timp, una dintre cele mai respectate tradiții ale începutului de primăvară.
Când se fac mucenici și cum diferă rețetele în România
În fiecare an, pe 9 martie, gospodinele pregătesc mucenici sau măcinici, iar modul de preparare diferă de la o regiune la alta.
În Moldova, mucenicii – numiți și sfințișori – au forma cifrei opt și sunt preparați din aluat asemănător celui de cozonac, dar de post. După ce sunt copți, se ung cu miere și se presară din belșug cu nucă.
În Dobrogea, aceștia sunt mai mici și se pregătesc fierți într-un sirop aromat cu zahăr, scorțișoară și nucă.
În Muntenia, pe lângă mucenicii obișnuiți, există și tradiția pregătirii unui mucenic mai mare, numit „uitata pentru morți”. Acesta este un colac special dedicat celor trecuți în neființă și este implicat în diferite ritualuri simbolice.
De ce mucenicii au forma cifrei 8
Una dintre cele mai importante tradiții ale zilei este prepararea mucenicilor în forma cifrei 8. Această formă are mai multe interpretări simbolice.
Pe de o parte, cifra opt este asociată cu echilibrul și armonia, iar în unele interpretări ea reprezintă și simbolul infinitului sau al vieții veșnice. De asemenea, forma poate sugera și trupul omenesc.
După ce sunt pregătiți, mucenicii sunt împărțiți rudelor, vecinilor sau persoanelor nevoiașe, gest care simbolizează pomenirea celor adormiți, dar și dorința de belșug și recolte bogate în anul care începe.
De ce se mănâncă mucenici pe 9 martie
În credința populară, ziua de 9 martie este momentul în care se deschid mormintele și porțile Raiului, iar sufletele celor plecați dintre noi sunt pomenite. Din acest motiv, mucenicii sunt pregătiți ca ofrandă simbolică.
Tradiția spune că trebuie făcuți 40 de mucenici, în amintirea celor 40 de martiri. Preparatul are rol de pomenire, dar și de celebrare a credinței și a sacrificiului acestora.
De ce se beau 40 de pahare de vin de Mucenici
Un alt obicei foarte cunoscut este consumul a 40 de pahare de vin în această zi. Originea tradiției este considerată foarte veche și ar avea legătură cu sărbătorile bahice din Antichitate, când oamenii ridicau cupe de vin în memoria eroilor căzuți.
Conform credinței populare, vinul băut de Mucenici simbolizează sângele martirilor și se transformă, pe parcursul anului, în putere și energie pentru muncă.
În unele regiuni ale țării se vorbește despre 44 de pahare de vin, deoarece tradiția geto-dacică amintea de 44 de mucenici. De asemenea, între 9 martie și sărbătoarea Sfântul Gheorghe, celebrată pe 23 aprilie, sunt aproximativ 44 de zile.
Ziua dedicată strămoșilor și pomenirii morților
În tradiția populară, ziua de Mucenici este și o zi dedicată moșilor și strămoșilor. În trecut, oamenii împărțeau nu doar mucenici, ci și fasole, nuci, fructe uscate sau alune.
În multe sate se organizau praznice, iar oamenii ofereau colăcei, lumânări aprinse și un pahar de băutură pentru sufletele celor plecați. Se credea că vinul băut în această zi aduce putere de muncă și sănătate pe tot parcursul anului.
Resturile de vin erau uneori stropite peste pomi sau vii, ca simbol al fertilității și al recoltelor bogate.
Ce nu este bine să faci în ziua de Mucenici
Tradiția populară spune că există și câteva lucruri de evitat în această zi. Nu se dau bani cu împrumut, pentru a nu pierde sporul casei.
Ziua de post trebuie respectată pentru sănătate și prosperitate. Se spune că cei care nu o țin pot avea probleme de sănătate timp de 40 de zile.
Nu se spală haine și nu se face curățenie în gospodărie. Certurile sunt considerate de rău augur și pot aduce necazuri pe parcursul anului.
Tradiții și obiceiuri populare de Mucenici
Ziua de 9 martie este însoțită de numeroase tradiții păstrate în special în mediul rural.
Se spune că, dacă nu poți bea toate cele 40 sau 44 de pahare de vin, este important măcar să guști puțin vin roșu sau să te stropești cu el, pentru a avea putere de muncă în anul care urmează.
În multe locuri se aprind focuri în curți sau pe câmpuri. Copiii sar peste flăcări pentru a fi feriți de boli, iar femeile adună cenușa și o presară în jurul gospodăriei, pentru protecție.
Tot în această perioadă se scot stupii afară, se curăță fagurii și se recoltează mierea, care este folosită atât la prepararea mucenicilor, cât și în diverse leacuri tradiționale.
Există și obiceiul de a împărți 40 de nuci în coajă tinerilor căsătoriți, gest considerat un simbol al unei căsnicii trainice și fericite.
De asemenea, se spune că bărbații care mănâncă semințe și beau vin în această zi vor avea spor la bani și succes în muncă.
