Pandemia schimbă părerile românilor în materie de locuințe. Care sunt cele mai căutate imobile
Pandemia i-a făcut pe români să viseze la o casă. Spațioasă, eventual cu terasă și, categoric, cu suficiente încăperi încât să joace rol de birou, la nevoie.
În ultimele luni, cererea pentru astfel de imobile a crescut cu 50 de procente în raport, cu anul trecut. Și preţurile s-au dus în sus. Terasele și curţile caselor, dar și parterul, în cazul apartamentelor sunt pricina.
În pandemie, românul blocat în casă a descoperit că sufrageria care, în multe familii, a devenit dormitor, trebuie să ţină loc şi de birou. Atât pentru adulţi, cât şi pentru cei mici.
Ceea ce reprezintă o problemă. În țara noastră, suprafaţa locuibilă este în medie de 50 de metri pătraţi, la jumătate față de media Uniunii Europene.
În mod firesc, a crescut cererea pentru apartamentele care oferă o cameră în plus, în raport cu vechile nevoi.
Antoanela Comsa, dezvoltator imobiliar: "Observăm şi un apetit crescut pentru apartamentele care fac parte din proiecte unde spaţiile verzi sau spaţiile de recreere sau spaţiile comune sunt mai mari şi le oferă celor care locuiesc posibilitatea de a ieşi de a lua o gură de aer."
Starea de urgență a înghețat piața imobiliară. În marile orașe, cererea pentru case și terenuri și-a revenit, însă, rapid. Sunt mult mai căutate decât apartamentele.
Românul vrea la curte și se uită spre periferie, pentru că asta îi permite buzunarul. La nivelul întregii țări, interesul pentru astfel de proprietăţi a crescut cu 15-20 la sută, fata de anul trecut.
Iar în unele locuri, a explodat. În Ilfov, de exemplu, doar în septembrie, vorbim despre o creştere de 80 de procente față de începutul anului. În nordul Capitalei, o casă gata de locuit se vinde, în medie, într-o săptămână de la momentul vizionarii.
Andra Dinu, consultant imobiliar: "Segmentul pe care se persoanele se orientează este un segment de preţ care se încadrează în plafonul de prima casă. Vorbim de proprietăţi care ajung între 130 maxim 140 de mii de euro, să aibă un minim 4-5 sute de metri pătraţi şi teren, o casă ce acomodează 3 dormitoare şi un living."
Dorința oamenilor de a sta în case mai mari modifică viitoarele proiecte rezidenţiale. Contribuie și TVA-ul de 5 la sută care se va aplică, de la 1 ianuarie, pentru locuinţele de maximum 120 de metri pătraţi și preț mai mic de 140 de mii de euro.
Gabriel Voicu, dezvoltator imobiliar: "Vor apărea mai multe apartamente cu trei camere în proiectele care se autorizează în această perioadă. Impactul la ce se întâmplă anul acesta în schimb se va vedea anul viitor sau chiar peste doi ani de zile."
Cuj-Napoca rămâne cel mai scump oraş din țară, la acest capitol. Cu o medie, în lunile iulie-septembrie, de 1.800 de euro metrul pătrat, într-o locuință scoasă la vânzare.
În Bucureşti vorbim de 1.440 de euro, iar în Timişoara, Constanța şi Braşov, preţurile sunt între 1.200 şi 1.440 de euro.
Reşita, Alexandria şi Giurgiu sunt cele mai ieftine orașe. Aici, metrul pătrat costă între 580 şi 630 de euro.
În acest an, preţurile pe piaţa imobiliară au crescut, în medie, cu 3- 4 maxim 5 procente. Iar până la finalul viitor, vor stagna.
Pentru anul viitor însă, consultanţii imobiliari nu se aşteaptă la o scădere drastică a preţurilor, pe termen scurt. Vorbesc despre o stabilitate a pieţii rezidenţiale care se traduce în creşteri de preţuri la nivelul lui 2019.
