Obiceiuri și tradiții de Sfânta Parascheva

Racla cu moaştele Sfintei Cuvioasei Parascheva

Cunoscută și sub numele de sfânta Vineri, Sfânta Parascheva, considerată ocrotitoarea Moldovei, este sărbătorită în fiecare an pe 14 octombrie.

Ca la orice sărbătoare, în această zi nu este voie să se spele, să se calce, să se facă treburi prin gospodărie sau în afara ei. Conform tradiției, cei care vor face aceste lucruri vor avea dureri de cap.

Femeilor care vor coase sau care vor toarce o să le apară negi pe mâini, după cum se spune în popor. Pe de altă parte, dacă bărbații vor munci în această zi, casa lor va fi lovităde trasnet.

Este ziua în care se fac pomeni pentru cei care au murit fără lumânare. Gospodinele trebuie să dea de pomană must, vin roșu sau lipie ori pâine, dar să nu ofere poame cu cruce, nuci, castraveti ori pepene rosu.

Se mai spune în popor că Parascheva este cea care stăpânește lumea femeilor și a îndeletnicirilor acestora, așă că femeile care vor să se mărite trebuie să se roage ei.

Citește și
parascheva beta
Pelerinajul Sfintei Parascheva, la Iași, este în plină desfășurare. Peste 30.000 de credincioși s-au închinat până acum
Ce face azi Roxana Călin, doctoriţa care şi-a ucis şi tranşat rivala în dragoste. Crima pasională care a şocat România în anii ‘90

Tot Paraschea este considerată și ocrotitoarea femeilor însărcinate, care trebuie să dea de pomană copiilor săraci. În acest fel, pruncul o să fie protejat, iar nașterea va fi una ușoară.

În această zi se pregătesc oile pentru iarnă. Se spune din bătrâni că ciobanii nu trebuie să cioplească nimic, altfel mieii vor fi tărcați.

Se poate spune cum va fi iarna după comportamentul oilor. Astfel, dacă în această zi oile dorm înghesuite, se anunță o iarnă lungă și friguroasă. Dar dacă oile dorm separate, se pare că iarna va fi una blândă.

 

Cine a fost Sfânta Parascheva

 

Sfânta Parascheva, numită "cea Nouă", de la Iaşi, "a Moldovei luminătoare" şi lauda întregii Ortodoxii, s-a născut în satul Epivat din Tracia răsăriteană, nu departe de Constantinopol, pe la începutul secolului al Xl-lea, din părinţi binecredincioşi şi de bun neam, aşa cum arată părintele Ioanichie Bălan în "Patericul Românesc".

Cei doi copii ai familiei, Parascheva şi Eftimie, fratele său mai mare, au primit o creştere aleasă şi educaţie religioasă. Eftimie a intrat înaintea ei în nevoinţa monahală şi, pentru sfinţenia vieţii lui, a ajuns episcop al Matidiei. La fel şi Sfânta Parascheva, iubind mai mult decât orice pe Hristos, la vârsta de aproape 15 ani, a intrat într-o mănăstire de fecioare din oraşul Ieraclia Pontului.

După cinci ani a plecat la Ierusalim, s-a închinat la Mormântul Domnului şi a rămas mai mulţi ani într-o mică mănăstire de călugăriţe pustnice de pe Valea Iordanului.

În aşezământul de la Iordan s-a nevoit cu şi mai aspre osteneli aproape zece ani, biruind pe diavoli şi rugându-se pentru lume. Faptele ei cele bune erau desăvârşita curăţie a minţii şi a inimii de gânduri şi imaginaţii pătimaşe, neîncetata rugăciune cu lacrimi de bucurie, postul şi privegherea de toată noaptea şi dragostea pentru Hristos, Fiul Lui Dumnezeu.

La vârsta de 25 de ani, povăţuită fiind de îngerul Domnului, s-a reîntors în patrie şi s-a nevoit încă doi ani lângă biserica satului natal, Epivat.

Pe la jumătatea secolului al XI-lea, la vârsta de 27 de ani, Cuvioasa Parascheva şi-a dat sufletul în mâinile Domnului şi a fost înmormântată aproape de malul mării. 

Mai târziu, în urma unor minuni la mormântul său, moaştele Cuvioasei Parascheva au fost găsite întregi în pământ şi au fost puse în biserica Sfinţilor Apostoli din satul Epivat, spre cinstire şi închinare.

 

Cum au ajuns moaștele la Iași 

 

În 1393, sfintele ei moaşte au fost dăruite lui Mircea cel Bătrân, domnul Ţării Româneşti, iar după trei ani turcii le-au dat cneaghinei Anghelina a Serbiei, care le-a strămutat la Belgrad, unde au rămas 125 de ani.

După ocuparea Serbiei de către turci, în 1521, moaştele Sfintei Parascheva au fost luate şi duse în palatul sultanului din Constantinopol. Au fost apoi răscumpărate de Patriarhia Ecumenică cu 12.000 de ducaţi de aur şi au rămas în Catedrala patriarhală din Fanar timp de 120 de ani.

În 1641, ajungând Patriarhia de Constantinopol datoare la Poarta otomană cu sume mari de bani, ce reprezentau birul anual impus asupra Bisericii, patriarhul Partenie a dăruit moaştele Cuvioasei Parascheva, drept recunoştinţă, domnului Moldovei, Vasile Lupu, care a achitat turcilor toate datoriile patriarhilor de Constantinopol şi Ierusalim pe mai mulţi ani.

Moaştele Preacuvioasei Parascheva au ajuns în Iaşi în anul 1641, la 13 iunie, şi au fost aşezate cu multă cinste în biserică atunci zidită, a Mănăstirii Sfinţilor Trei Ierarhi. Aici au stat până la 26 decembrie, 1888, când au fost scăpate prin minune de un incendiu. Apoi au fost transferate în noua Catedrală mitropolitană din Iaşi, unde se află şi astăzi.

 

Articol recomandat de sport.ro
"Scandalos!" Motivul pentru care Istvan Kovacs ar fi fost trimis acasă imediat după grupele EURO 2024
"Scandalos!" Motivul pentru care Istvan Kovacs ar fi fost trimis acasă imediat după grupele EURO 2024
Citește și...
VIDEO. Femeie filmată când atinge un mănunchi de măști de racla Sfintei Parascehva
VIDEO. Femeie filmată când atinge un mănunchi de măști de racla Sfintei Parascehva

O româncă venită din Italia în pelerinaj la Iași, la moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva, a fost filmată în timp atinge un mănunchi de măști de racla sărutată de zeci de mii de oameni.

Pelerinajul Sfintei Parascheva, la Iași, este în plină desfășurare. Peste 30.000 de credincioși s-au închinat până acum
Pelerinajul Sfintei Parascheva, la Iași, este în plină desfășurare. Peste 30.000 de credincioși s-au închinat până acum

Este în plină desfășurare pelerinajul Sfintei Parascheva, la Iași. În patru zile de pelerinaj au trecut să se închine peste 30.000 de credincioși. 

Explicația Mitropoliei Moldovei și Bucovinei despre oamenii care sărută racla:
Explicația Mitropoliei Moldovei și Bucovinei despre oamenii care sărută racla: "Nu intervenim în relația omului cu Dumnezeu"

Reprezentanţii Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei recunosc că există pelerini care îşi dau jos masca de protecţie când sărută racla cu sfintele moaşte, însă spun că este un act de credință și nu pot interveni în relaţia omului cu Dumezeu.

Recomandări
Românii au invadat litoralul. Recomandarea unui barman în zilele caniculare: Ce să bem când e atât de cald
Românii au invadat litoralul. Recomandarea unui barman în zilele caniculare: Ce să bem când e atât de cald

Peste 120.000 de turiști sunt pe litoral în acest weekend. Fie că au ales stațiunile din sud pentru a fi aproape și de festival sau Mamaia - doar pentru plajă - s-au bucurat cu toții de briză, de apa caldă și de băuturile reci care au mai potolit zăduful.

Cum putem avea grijă de noi în zilele de foc. Ce trebuie evitat și ce alimente sunt benefice
Cum putem avea grijă de noi în zilele de foc. Ce trebuie evitat și ce alimente sunt benefice

Pe cod roșu de arșiță, hidratați-vă și evitați băuturile alcoolice, cafeaua și energizantele. Sunt recomandările medicilor care ne sfătuiesc să avem mare grijă în aceste zile de foc.  

Sinceritate dezarmantă a Kievului: Au existat mai multe tentative de asasinare a lui Putin. Cine era să-l ucidă după invazie
Sinceritate dezarmantă a Kievului: Au existat mai multe tentative de asasinare a lui Putin. Cine era să-l ucidă după invazie

Şeful informaţiilor militare din Ucraina, Kirilo Budanov, a afirmat sâmbătă că au existat mai multe tentative de asasinare a preşedintelui rus Vladimir Putin, transmite DPA.