Obiceiuri si superstitii de Anul Nou la romani: Vasc, struguri si smochine pe masa, pentru belsug si noroc
In ultima zi a anului vechi si in prima a celui nou, datina romaneasca este marcata de simboluri, colinde si obiceiuri pagane.
In Muntenia se umbla cu capra, in Moldova cu ursul, "mascatii" sunt in Bucovina, iar in noaptea dintre ani se pun vasc, struguri si smochine pe masa, pentru belsug. Perioada cuprinsa intre Craciun si Boboteaza a amestecat vechi sarbatori pagane (Dionisiacele campenesti, Brumulia, Saturnalia, Dies natalis Salis invictis) reinterpretate in perspectiva crestina, taraneasca si teologala, potrivit cercetatorului Serban Anghelescu, care vorbeste in "Sarbatori de iarna” despre colindele din ultimele zile ale anului, potrivit News.ro.
"In practica, formele de colindat ocupa aproape intreg teritoriul celor douasprezece zile”, explica acesta, descriind pe zone care sunt simbolurile colindatorilor la sfarsit de an.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Vlad Manoliu scrie in "Sarbatori romanesti” ca "intre Craciun si Boboteaza (in unele zone numai in cele trei zile de Craciun) copiii umbla cu Steaua. Ei sunt numiti "stelari“, "colindari“, "crai“. Steaua este facuta de obicei din lemn. Partea centrala, "vacalia“, este rotunda (de obicei o sita veche). In ea se infig 6-8 sau chiar 12 "coarne“ triunghiulare invelite in hartie colorata intre care se atarna hartii cu ciucuri. Vacalia are sus un clopotel, iar jos batul lung”.
El explica cum se umbla prin sat: "In Muntenia flacaiandrii umbla in noaptea din ajun si in ziua de Sant Ion cu un soi de uraturi speciale. Li se spune Iordanitori si sunt condusi de un popa. Acesta poarta o caldarusa cu aghiazma, in care ceilalti inmoaie motocoalele si iordanesc pe cei vizitati. Un flacau din ceata duce o tepusa de lemn in care se infige carnea daruita. Ceata umbla prin sat, din casa in casa, mimand slujba de Boboteaza. Gospodarii sunt stropiti, apoi sunt ridicati pe brate de trei ori in sus. In unele locuri, stapanul casei se lupta cu un iordanitor si, daca il invinge, ii face un dar. Alti gospodari, mai glumeti, se asaza pe un bustean sau un car si iordanitorii trebuie sa-i ridice cu tot cu ele. In cele din urma le daruiesc bani, carne si bautura. Ceata cauta mai ales Ioni si Ioane, pe care-i pornesc cu sila la garla ca sa-i boteze si nu-i iarta decat daca primesc ceva in schimb. La hora sunt iordanite in special fetele”.
Obiceiuri de Anul Nou
Odinioara, luna decembrie era numita si Undrea, dar si Luna lui Cojoc, Ningau sau Luna lui Andrei. In lumea satului romanesc, traditiile, obiceiurile si datinile pastrate reprezinta tezaurul national nescris si intelepciunea populara.
Plugusorul este un obicei practicat de romani, inca din cele mai vechi timpuri, de sarbatoarea Anului Nou.
"Uratul cu plugul sau cu plugusorul practicat de copii si de feciori in grupuri separate implica uneori prezenta fizica a plugului. Textul, o istorie versificata a facerii de paine (colac), intruneste trasaturile necesare mitului. Recitat in timp sacru, plugusorul povesteste despre nasterea painii la care participa succesiv aproape toti membrii comunitatii, iar in cele din urma colacul este impartit tuturor. Satul intreg se aduna in colacul care ii contine simbolic pe toti si se desface apoi in bucatile impartite egal. Trupul painii va trai identic in fiecare dintre actorii si martorii ritului”, scrie Serban Anghelescu in "Sarbatori de iarna”.
Superstitii de Anul Nou
Superstitiile sunt respectate la romani din mosi stramosi. Unele dintre cele mai cunoscute sunt legate de bani, noroc si belsug.
In noaptea dintre ani, se spune ca e bine sa ai bani in buzunar, dar si ca nu este bine sa dam bani pe 31 decembrie si 1 ianuarie, ca sa nu ramanem fara bani tot anul ce vine. In unele zone ale tarii, femeile coc o paine in care ascund bani, iar cel care gaseste monedele va avea noroc de bani tot anul.
Se considera ca e bine sa avem vasc pe masa, in noaptea de Revelion, pentru noroc.
O alta superstitie legata de belsug, pe care multi o si respecta, spune ca este bine ca prima persoana care intra in casa in prima zi a Anului Nou sa fie un barbat brunet (se spune ca blonzii si roscatii sunt aducatori de ghinion, iar femeile de asemenea). Musafirul trebuie sa intre in casa cu o crenguta de vasc, paine si sare.
Superstitiosii vor avea pe masa de Revelion struguri si smochine, simbolul belsugului.
In noaptea dintre ani se spune ca e bine sa purtam ceva rosu, iar pe 1 ianuarie sa avem haine noi, pentru noroc.
Din batrani se stie ca nu e bine sa fie agatat calendarul anului nou inainte ca acesta sa se fi sfarsit, pentru ca aduce ghinion.
Nu e bine sa aruncam nimic in prima zi a anului, nici macar gunoiul, pentru ca dam cu piciorul norocului. Se mai spune ca in noaptea dintre ani nu se gateste mancare din carne de pasare, deoarece, asa cum gaina scormoneste pamantul si-l imprastie, tot asa se risipesc norocul si bunastarea casei. In prima zi din noul an nu se matura, nu se spala, pentru a nu atrage saracirea casei.
