Motivul pentru care bucureștenii plătesc chiar și 50 de lei pentru un pahar cu vin

×
Publicitate

Albe, rose sau roşii, vinurile prind tot mai mult pe piaţa din România. Consumul a crescut la 23 de litri pe an pentru un român, iar barurile doar cu vin şi magazinele de specialitate s-au înmulţit. Numai în Capitală sunt peste 50.

Specialiştii spun că astfel de locuri îi ajută pe oameni să înveţe că de la mâncare până la atmosferă, totul se asezonează cu un pahar de vin de calitate. Avem însă un minus, vinul la pahar e mai scump la noi în comparaţie cu italienii, francezii sau portughezii.

Bogdan Sandu: „Lumea este din ce în ce mai interesată şi începe să prindă gustul. Sunt foarte curioşi, ne întreabă ce vin ar merge cu felul respectiv de mâncare. Aici avem un file de biban de mare care merge cu acest vin alb sec, nu foarte parfumat. Aici e un piept de raţă cu oţel balsamic, care merge cu feteasca neagră sau merlot. Paharul e foarte important pentru vin, pentru cele roşii un volum mai mic, cele albe formă alungită.''

Românii caută să-şi transforme orice ieşire în oraş într-o experienţă. Aşa că ţin cont şi de vinul pe care-l beau, însă doar jumătate dintre ei ştiu clar ce doresc să cumpere.

Alina Iancu: „Trebuie să ne educăm gusturile, să le descoperim. Să deguste cât mai multe vinuri, să facă diferenţa între soiuri.”

Bogdan a fost printre primii care a îndrăznit în 2008 să deschidă un wine bar, adică un loc în care se bea doar vin. Acum are şi un restaurant unde mâncarea se serveşte alături de vinul potrivit.

Bogdan Sandu: „Astăzi, clienţii sunt mult mai experimentaţi, foarte mulţi ştiu ce vor când vin să cumpere vin şi cel mai important sunt foarte deschişi să încerce vinuri noi.''

Tocmai de aceea, piaţa de vinuri a explodat. Dacă în urmă cu zece ani, în capitală erau două sau trei wine baruri şi magazine, astăzi sunt peste 50. Cele mai multe sunt în Centrul Vechi, Floreasca şi Dorobanţi. Însă şi preţul vinului servit la pahar diferă în funcţie de zonă. Dacă în Centrul Vechi îl cumpărăm cu 15 lei, în Floreasca poate ajunge până la 50 de lei.

Alina Iancu: Un tip de vin, acelaşi, în Bucureşti e mai scump la pahar faţă de acel în Franţa sau Italia, cam cu un euro.”
Reporter: „De ce?”
Alina Iancu: „Din cauză că solicitările la noi sunt mai puţine şi vânzătorul nu e sigur că poate vinde sticla o dată deschisă.

Pentru a-i atrage pe clienţi, în astfel de locuri sunt organizate evenimente speciale cum sunt degustările.

Roxana Hulpe, corespondent Știrile ProTv:Chiar dacă nu știți prea multe despre vin, puteți spune multe despre un magazin specializat pur și simplu intrând pe uşă. Temperatura de păstrare este foarte importantă și trebuie să fie de aproximativ 20°C, iar pentru cele scumpe, cu potenţial de învechire, este recomandată păstrarea la între 12 şi 18 grade Celsius. Umiditatea ridicată şi lumina soarelui pot deteriora vinul, de aceea nu este potrivit ca sticlele să fie expuse la lumină puternică. Nu este semn bun nici dacă sticlele sunt acoperite cu praf: indică o atitudine neglijentă față de client.''

Iar dacă vreţi să gustaţi vinurile chiar acolo unde se produc, găsiţi toate cramele din România pe platforma crameromania.ro.

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Articol recomandat de sport.ro
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
Citește și...
Crucea de pe Caraiman, restaurată să arate ca acum 90 de ani

A început un amplu proces în acest sens, la mai bine de 2.200 de metri altitudine. Ministerul Apărării Naţionale a obţinut fonduri europene pentru ca acest monument să scape de urmele lăsate de vreme, dar şi de turişti.

Mâncăm 50% telemea românească, 50% străină. ”Diferența o dă la medic”

Importăm de 7 ori mai multă telemea decât exportăm. De la an la an, pe rafturile noastre găsim mai puţine brânzeturi româneşti şi mai multe aduse de la străini.

Povestea unui preot-pompier. Când nu este plecat în misiune, slujește în biserică

Salvatorii sunt și slujitorii Domnului - în orașul Sărmașu din Mureș. Aici, în cadrul unității de pompieri, a fost construită o biserică la care slujește chiar unul dintre militari.

Recomandări
Telefoanele mobile ar fi contribuit la rezultatele slabe ale elevilor la PISA. Ce reguli au fost introduse în România

Telefoanele mobile și alte instrumente digitale, folosite excesiv, ar putea fi de vină pentru rezultatele proaste ale elevilor la testele internaționale PISA.

Câștigă 7.000 de lei pe lună, dar cumpără mâncare dintr-un magazin social. „Suntem patru membri. Traiul este tot mai greu”

Impulsionate de legea împotriva risipei alimentare magazinele și restaurantele donează tot mai des mâncarea și produsele care nu se vând. 

Război pentru apa din Dunăre. Austria acuză Ungaria că ia prea mult din fluviu pentru centrala nucleară de la Paks

Austria acuză Ungaria că a construit ilegal barajul de pe Dunăre, menit să devieze mai multă apă către centrala nucleară de la Paks. Viena a reclamat lucrările la Bruxelles, în timp ce Budapesta îi transmite să fie mai atentă cu ”problema azbestului”.