Ministerul Educației promite profesori ca în Finlanda. Experții sunt sceptici
2018 poate fi un moment de răscruce în învăţământul românesc.
În vara acestui an ar urma să înceapă primele cursuri de formare a profesorilor, în cadrul programului CRED, demarat la sfârşitul anului trecut de Ministerul Educaţiei şi finanţat din fonduri europene. Programul presupune că în următorii 4 ani să fie instruiţi 55.000 de profesori, care să-i ajute pe elevi să înţeleagă materia predată, nu să o înveţe pe de rost.
Programul CRED a intrat în faza de implementare la 15 noiembrie 2017, după ce Ministerul Educaţiei a obţinut o finanţare europeană de aproape 200 de milioane de lei. Proiectul presupune formarea a 55.000 de cadre didactice în următorii 4 ani. Deşi îşi propune să aducă metodele de predare ale profesorilor români la nivelul celor din Finlanda sau Australia, Ministerul Educaţiei nu a contactat niciun expert străin.
Cursurile vor fi organizate de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei. Profesorii angajaţi la Minister vor forma prima data 160 de colegi din învăţământ, pe care îi vor selecta prin apel public. La rândul lor, aceştia vor deveni formatori, iar informaţiile se vor transmite în cascadă, până când vor exista 900 de formatori în ţară. Cei 900 vor implementa apoi programul în şcoli, urmând ca fiecare profesor care participă la cursuri să primească şi 600 de lei.
Florin Colceag, expert în educaţia copiilor şi a excelentei: "Profesorii vor fi pregătiţi să înţeleagă vizualitatea. Deocamdată ei au învăţat de pe vremea sistemului de comandă-control să folosească manualul şi să repete. Asta înseamnă că ei nu folosesc deloc emisfera dreaptă, ci numai emisfera stângă."
Profesorul de fizică Ion Băraru, cunoscut drept antrenorul geniilor de la NASA, după ce elevii săi au câştigat zeci de medalii la concursurile organizate de Agenţia Spaţială Americană, este sceptic.
Ion Băraru, profesor de fizică: "Sunt foarte curios pe cine va forma acest program? Care 55.000 de cadre? Câţi mai intra în învăţământ la noi la fizică? 1 pe an. În foarte scurt timp nu mai avem profesori de fizică. Eu, de exemplu, sunt al 3-lea de după vârsta de pensionare, mai am 33 de ani şi fac 100 de ani."
În plus, acesta susţine că metodele moderne de predare nu pot fi aplicate decât într-o şcoală modernizată.
Ion Băraru, profesor de fizică: "Metode activă cu învăţare prin descoperire, cu trusa de fizică. Ştiţi când era trusa aia făcută? Ultima trusa - în 1987.”
Am solicitat managerului de proiect de la Ministerul Educaţiei un interviu privind stadiul programului, dar acesta ne-a refuzat, pe motiv că nu a fost stabilită încă o formulă şi o echipă de comunicare. Ne-a transmis, în scris, că abia pe 15 ianuarie va fi declanşată „Pregătirea activităților de formare continuă a formatorilor și a cadrelor didactice" , adică metodologia de lucru. Practic, programul a fost declanşat fără să fie clar cum vor fi selectaţi formatorii şi ce va presupune formarea lor.
Profesorul român de la Harvard Marian Staș vorbeşte despre o altă problemă a programului.
Marian Staș, expert în educaţie: "Porneşte dintr-o premisă fundamental eronată, oamenii ăştia sunt formaţi să predea planul cadru. Planul ăsta cadru pentru gimnaziu nu aparţine deloc unei transformări curiculare autentice. Astea sunt făcute nu în interesul copiilor, ci pentru ca profesorii să-şi poată preda disciplinele lor.”
Conform agendei CRED, formarea propriu-zisă va începe în a doua parte a acestui an.
Etichete: cred,
