Mărțișoare lucrate manual, la târgurile din Capitală: Baba Dochia flutură un steag „rezist”

La colţ de stradă sau în târguri ale artiştilor întâlnim tot felul de flori, modele cu alb şi roşu sau chiar figurine împletite din lană ca Mioriţa, Baba Dochia sau Ana lui Manole.

La Târgul Mărţişorului de la Muzeul Ţăranului Român din Capitală şi la cel de la Casa Universitarilor, în ciuda frigului, mulţi au profitat de weekend ca să se asigure cu mărtişoare pentru joi dimineaţa.

Ca să le ofere creaţii lucrate manual, cu migală şi pasiune, Ionuţ a venit la Bucureşti tocmai din Maramureş. Spune că i-a fost cel mai greu nu să facă mărţişoarele, ci să găsească materie primă.

Ionuţ Soroba, artist plastic: „A fost greu să mai găsim lană, pentru că este o problemă de câţiva ani. Tot mai mulţi români aruncă lâna la gunoi, dar am încercat să aducem această tradiţie, să arătăm românilor că se poate aduce în actualitate ceea ce era pierdut sau, mă rog, pe cale să se piardă."

Citește și

La o facultate din Sibiu, baietii le-au oferit studentelor martisoare hand made. Ce le-au dat fetele in schimb

Un român s-a însurat cu o prințesă din Africa și a devenit Sultan. Soția lui a venit în România pentru a-l susține în cariera politică

Se găsesc mărtişoare de 1 leu, dar şi altele, mult mai scumpe! Poate unul dintre cele mai inspirate mărtişoare transpune în zilele noastre este Baba Dochia, care are ataşat un mic steag pe care scrie „rezist.” Este lucrat manual, din porţelan, şi fiecare mărţişor este pictat diferit. Autentic, cu fir de lână tors de o bunicuţă din Bistriţa, mărţişorul cu Baba Dochia costă 80 de lei.

Smaranda se afla și ea într-un târg, în timp ce picta mărţişoarele. Nu părea să fie deranjată de privirile curioşilor.

Smaranda Stoica, artist plastic: „Sunt sânziene, zânele nostre bune de România. Acolo mai am expuse celelate 4 mituri: Mioriţa, Dochia, Ana a meşterului Manole şi Zburătorul. Pur şi simplu am vrut să fac ceva românesc."

La un alt târg din Capitală au participat copii care pictau cu talent mărtişoare de tot felul.

Copil: „Mi se pare foarte ideea şi îmi place foarte mult cum a ieşit, şi-mi place să pictez, ori o să-l port eu, ori să i-l dau mamei sau bunicii."

Pe lângă pieţele mari se găsesc tarabe cu mărtişoare, e adevărat multe importate la kilogram. La fel şi în apropierea staţiilor de metrou. Comercianţii spera că, în ciuda vremii de iarnă, mulţi să îşi amintească de acest frumos obicei.

Comerciant: „Ia uitaţi, lucrate manual.”
Reporter: „Astea la 3 lei sunt lucrate manual? De cine?”
Comerciant: „De noi, sigur că da. ”
Reporter: „Ambalate sau lucrate, că e o diferenţă?”
Comerciant: „Ambalate.. şi avem şi aşa tradiţional la 2 lei."

Tradiţia spună că, pe vremuri, în Moldova şi Bucovina mărţişorul era, de fapt, o monedă de aur sau argint, legată cu un şnur alb şi roşu la gâtul său la manuța copiilor, pentru a-i feri de boli. Anul trecut, mărţişorul întâlnit în tot spaţiul balcanic, a fost inclus în patrimoniul imaterial cultural UNESCO.

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5