Livezile de meri, grav afectate de vreme. Soluțiile găsite de producători pentru a-și diminua pierderile

×
Codul embed a fost copiat

Producătorii de fructe din Ardeal au veşti rele pentru noi, în această toamnă. Vremea capricioasă a făcut mari stricăciuni în livezi, iar anul acesta merele care au rezistat sunt mai mici, mai puţin arătoase, dar şi mai scumpe.

Pentru a-şi mai diminua din cheltuieli, mulţi le transformă în sucuri pe care le vând la târguri sau în restaurante.

În localitatea Şomcuţa Mare, Achim Gavril are o livada de 7 hectare, unde cultivă mai multe soiuri de meri.

Achim Gavril, producător: "20-30% din mere putem să le vindem pentru consum, iar diferenţa - restul sunt aşa, foarte mici - nu putem decât să le folosim pentru ţuică ori suc natural.”

Prăpăd este şi în alte livezi.

Citește și
căpșuni
Afaceri profitabile pentru agricultorii care au mizat pe culturi de căpşune târzii

Avel Macxn, producător: "Pierdere 40%, puţin peste profitul care ar trebui. Piața e deficitară în ce priveşte fructele româneşti şi sunt mai scumpe. Sunt care au o pulpă consistentă, foarte bună de transformat în suc."

Grindina a provocat stricăciuni şi pe dealurile din Batoș, judeţul Mureş.

Emil Tamasan, producător: ”Merele sunt mai mici, mai neuniforme pe suprafeţele pe care sau prodsus, însă niveul calitativ este mai bun - concentraţia în substanţe hrănitoare, echilibru între aciditate şi zaharuri, este gustativ mai bun.”

Tocmai de aceea sucurile obţinute din aceste fructe sunt foarte apreciate. Spre exemplu, la Savadisla, lângă Cluj, domnul Tamas şi-a obișnuit de ani de zile clienţii cu friptură de rață cu sirop de mere.

Istvan Tamas, proprietar restaurant: "Acum pregătim o friptură de rață care a fost înăbuşită cu legumele din grădina naostră şi acuma adăugăm pentru sos sirop de măr, care are o aromă, mai ales că acum e toamna şi este sezonu. Adăugăm puţin de cimbrişor şi vin. Ca să fie un gust deosebit.”

Sucul este folosit şi la prăjituri. O parte din proprietarii de livezi îşi dau o parte din producţie şi la fabrici unde se face cidru.

Citește și...
Șofranul a apărut pe câmpurile din România. Un kg costă cât o garsonieră în București
Șofranul a apărut pe câmpurile din România. Un kg costă cât o garsonieră în București

România ar putea obţine venituri importante dacă pe câmpurile care stau nelucrate s-ar cultiva şofran. Mai mulţi investori străini care au adus aici planta au început deja să exporte din producţie.

Afaceri profitabile pentru agricultorii care au mizat pe culturi de căpşune târzii
Afaceri profitabile pentru agricultorii care au mizat pe culturi de căpşune târzii

Toamna se numără câştigurile pentru agricultorii care au mizat pe culturi de căpşune târzii, care rodesc chiar şi 10 luni pe an. Un kilogram se vinde în pieţe şi cu 20 de lei.

Recomandări
Culturi risipite din cauza „hibelor legislative”. Cum reacționează statul român la problema secetei
Culturi risipite din cauza „hibelor legislative”. Cum reacționează statul român la problema secetei

„Ne facem că plouă”, partea II. În Vrancea, un fermier se chinuie de 17 ani să preia un canal construit înainte de 1989, nefolosit, pentru a iriga.  

Noua conductă de gaze din Bulgaria a început să funcționeze. România poate spera la prețuri mai mici la gaze
Noua conductă de gaze din Bulgaria a început să funcționeze. România poate spera la prețuri mai mici la gaze

România poate spera la prețuri mai mici la gaze, odată cu intrarea în funcțiune a conductei din Bulgaria prin care am putea importa gaz din zona Mării Caspice.  

2022, un an în care pârjolul a cuprins Europa, Asia și America. Cât de pregătite sunt autoritățile
2022, un an în care pârjolul a cuprins Europa, Asia și America. Cât de pregătite sunt autoritățile

„Ne facem că plouă”, partea I. 2022 va intra în istorie ca cel mai secetos an trăit de omenire, până acum. Ar trebui să plouă mărunt luni la rând pentru ca pământul să-și revină și să rodească, așa cum o făcea până acum câțiva ani.