O nouă legislaţie europeană pentru combaterea violenței la adresa femeilor. Violul a fost exclus de pe listă
Prima legislaţie europeană menită să combată violenţele la adresa femeilor a fost adoptată de statele membre ale Uniunii Europene. Printre violențele tratate de această lege nu se numără însă și violul.
Asta din cauza faptului că statele europene nu s-au pus nici acum de acord privind o definiție comună a violului.
Proiectul, astfel cum a fost prezentat în martie 2022 de Comisia Europeană, prevedea o definiţie a violului fondată pe absenţa consimţământului. Parlamentul European şi ţări precum Belgia, Grecia, Italia, Luxemburg şi Suedia erau de acord. Însă, alte circa zece state membre, printre care Franţa, Germania şi Ungaria, s-au opus includerii violului în legislaţie, considerând că UE nu are competenţă în materie şi că textul riscă să fie respins de justiţia europeană în caz de recurs.
Legislaţie europeană pentru combaterea violenței la adresa femeilor
Directiva a obţinut undă verde în aprilie din partea Parlamentului European. Această adoptare formală de către Consiliul UE este ultima etapă legislativă.
Textul incriminează la nivel european mutilările genitale feminine, căsătoria forţată, difuzarea neconsimţită a unor imagini intime şi hărţuirea cibernetică.
De asemenea, textul stabileşte pedepse minime de la un an la cinci ani de închisoare, în funcţie de delict.
Directiva prevede circumstanţe agravante. De exemplu când victima este un copil sau o parteneră de viaţă sau o fostă parteneră de viaţă pedepsele sunt maia aspre.
„Violenţa la adresa femeilor şi violenţa în familie sunt delicte persistente. Această lege va garanta, la scara UE, că autorii (faptelor) vor fi sever sancţionaţi şi că victimele vor primi tot sprijinul de care au nevoie", a comentat ministrul justiţiei belgian, Paul Van Tigchelt, a cărui ţară exercită preşedinţia Consiliului UE.
Textul a făcut obiectul unor intense discuţii vreme de mai multe luni, în special asupra problemei privind definirea juridică a violului, care diferă în ţările din UE.
„Ne-ar fi plăcut ca această directivă să fie un pic mai ambiţioasă", a recunoscut ministrul spaniol al egalităţii, Ana Redondo, sosind la o reuniune de la Bruxelles. Cu toate acestea, ea a apreciat că această legislaţie este „un bun punct de plecare", conform Agerpres.
Ţările membre vor avea trei ani pentru a transpune directiva în legislaţiile lor naţionale.
Conform ultimelor date puse la dispoziție de Poliția Română, în primele trei luni ale anului 2024 au fost raportate peste 28.000 de cazuri de violență domestică în România, ceea ce reprezintă o creștere față de aceași perioadă a anului precedent.
Numărul faptelor penale în domeniul violenței domestice a crescut cu 2,4%, față de primele trei luni ale anului 2023, de la 13.307 la 13.628 de fapte.
Din totalul victimelor infracțiunilor de violență domestică, 2.507 sunt bărbați, 9.641 sunt femei, iar 2.262 sunt minori. În aceeași perioadă, instanțele judecătorești au emis 2.960 de ordine de protecție, 1.178 fiind provenite din ordine de protecție provizorii.
Etichete: legislatie, violenta,
