Jumătate dintre români se declară neutri politic. Câți nu știu ce înseamnă ”de stânga” și ”de dreapta”

”E posibil să vorbim despre un fenomen mai larg de transformare a ideologiilor politice, perceput şi la nivelul populaţiei, o mutare spre centru sau spre o zonă de neutralitate în care identitatea politică nu mai este atât de clară şi orientată după reperele tradiţionale. Din acest punct de vedere, o schimbare a vocabularului politic ar putea deveni inevitabilă atunci când descriem partidele politice din România”, afirmă Remus Ştefureac, director INSCOP Research.

Din punct de vedere politic, 13.4% dintre români se consideră ca fiind mai degrabă de stânga, 19.1% mai degrabă de dreapta, iar 49.2% nici de stânga, nici de dreapta. 15% spun că nu ştiu ce înseamnă ”de stânga” sau ”de dreapta”, iar 3.4% nu ştiu sau nu răspund.

Profilul celor care nu se consideră nici de dreapta, nici de stânga arată că şi votanţii partidelor politice se plasează în această zonă de neutralitate ideologică. Nu se consideră nici de stânga, nici de dreapta 43% dintre votanţii PSD, 46% dintre votanţii PNL, 40% dintre votanţii USR şi 44% dintre votanţii AUR.

Împărtăşesc aceeaşi opinie 44% dintre bărbaţi şi 54% dintre femei, diferenţele pe criteriul gen fiind semnificative. Pe criteriul vârstă, 47% dintre tinerii de 18-29 de ani nu se declară nici de stânga, nici de dreapta, de aceaşi părere fiind 53% din populaţia de 30-44 de ani, 52% dintre cei de 45-59 de ani şi 45% dintre cei cu vârsta de este 60 de ani.

Abandonul ideologiilor se observă și în rândul votanților partidelor politice

Persoanele cu studii primare declară cel mai scăzut nivel de neutralitate ideologic (37%). Nu se declară nici de stânga, nici de dreapta 51% dintre cei cu studii medii şi 52% dintre românii cu studii superioare. Angajaţii în sectorul privat se declară mai neutrii ideologic (56%) decât angajaţii la stat (48%).

”Datele sondajului INSCOP Research surprind o schimbare de paradigmă majoră în modul în care se percep românii din punctul de vedere al ideologiilor politice. Astfel, doar o treime dintre cetăţeni se mai identifică de dreapta (19,1%) sau de stânga (13,4%), în timp ce două treimi fie nu se plasează în cele două curente politice (nici de stânga, nici de dreapta – 49,2%), fie declară că nu ştiu ce înseamnă stânga sau dreapta (15%). Acest abandon al ideologiilor se observă şi în rândul votanţilor partidelor politice. Astfel, 43% dintre votanţii PSD nu se consideră nici de stânga, nici de dreapta, 46% dintre votanţii PNL nu se consideră nici de stânga, nici de dreapta, 40% dintre votanţii USR şi 44% dintre votanţii AUR nu se consideră nici de stânga, nici de dreapta. Datele cercetării nu arată neapărat un nivel de cultură politică scăzut. Explicaţiile pot fi date de inconsistenţa partidelor politice în explicarea afilierii ideologice şi a reflectării discursului în acţiuni şi măsuri concrete. De asemenea, e posibil să vorbim despre un fenomen mai larg de transformare a ideologiilor politice, perceput şi la nivelul populaţiei, o mutare spre centru sau spre o zonă de neutralitate în care identitatea politică nu mai este atât de clară şi orientată după reperele tradiţionale. Din acest punct de vedere, o schimbare a vocabularului politic ar putea devini inevitabilă atunci când descriem partidele politice din România”, afirmă Remus Ştefureac, director INSCOP Research.

Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda Agenţiei de presă News.ro. Datele au fost culese în perioada 19 - 27 iunie 2024, prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului simplu, stratificat fiind de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste.

Metoda de cercetare este interviu prin intermediul chestionarului. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.

Articol recomandat de sport.ro

Gafa lui Chivu? Replica dată pentru Monica Bertini i-a convins pe italieni: ”Le-a confirmat relația”