Interzis la E-uri in produsele "traditionale". Jumatate din cele 4.400 vor disparea de pe rafturi
Ministerul Agriculturii vrea sa curete piata romaneasca de produsele atestate ca traditionale, dar care n-au nicio legatura cu retetele de pe vremea bunicii. Acestea sunt pline de aditivi.
Asadar, branza de burduf, salamul sau painea de casa vor ramane traditionale doar daca vor contine ingrediente naturale, din zona in care provin, si daca vor fi preparate manual.
Uniunea Europeana ne-a cerut de multa vreme sa curatam piata de produsele care sunt traditionale doar cu numele.
Alegeri 2024
21:26
Nicuşor Dan: Votul meu în primul tur va fi pentru Nicolae Ciucă sau Elena Lasconi
19:26
Au fost tipărite 5,6 milioane de buletine de vot pentru referendumul din București. Care este condiția pentru a fi validat
19:14
Cum votăm la prezidențiale, în țară și în străinătate. Cei care nu sunt în localitatea de reședință pot vota la orice secție
19:05
Sondaj AtlasIntel alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr în bătălia pentru locul doi
Din toamna, vor primi atestare, prin stampila, doar acele alimente care nu vor contine aditivi, vor avea in compozitie doar ingrediente naturale, vor fi produse manual, iar materia prima va proveni din zonele in care sunt facute.
Cum trebuie preparat un produs ca sa poata fi considerat traditional
In acest moment, in Romania exista 4.400 de produse traditionale atestate. Insa o mare parte din ingredientele folosite nu au nicio legatura cu termenul "traditional".
Asa se face ca, de indata ce vor intra in vigoare noile reglementari, jumatate din aceste produse vor disparea de pe rafturi, sau isi vor schimba denumirea.
Cum ar fi un cozonac, pe care scrie traditional, chiar daca el are in compozitie arome, antioxidanti si indulcitori. Iar slanina afumata contine conservanti.
Exista insa si produse care se pregatesc ca pe vremea bunicii, cum ar fi o paine din Alba, framantata cu mana si coapta in vatra.
"Painea traditionala este exact asa cum faceau bunicii nostri din maiaua, adica acritura de pe o zi pe alta, faina, sare, apa si drojdie, se lasa la dospita si dupa care se pune la copt. Are gustul exact ca painea facuta de bunicii nostri", spune Anisia Fara, brutar.
Marile fabrici nu vor mai avea dreptul sa isi denumeasca produsele "traditionale", din moment ce un producator va putea sa faca zilnic maximum 150 de kg, ci vor folosi termenul de "reteta consacrata", care va face diferenta.
"Deja au aparut farsori in piata, cu produse gen parizer traditional, cozonaci traditionali care au termen de valabilitate 4 luni de zile, sa fim seriosi, nu facea bunica cozonacul la Pasti ca sa il mancam la Craciun", spune Calin Maties, presedintele Federatiei Nationale a Producatorilor de Produse Traditionale din Romania.
"Noi incercam sa protejam pe de o parte consumatorul si pe de alta parte sa asiguram ca produsele traditionale veritabile ajung pe piata in conditii corespunzatoare", precizeaza Achim Irimescu, secretar de stat MADR.
Noile reglementari vor intra in vigoare din toamna, iar producatorii au la dispozitie 9 luni sa schimbe retetele, daca nu vor iasa de pe piata.
Avantajele si dezavantajele conservantilor in alimentele "de casa"
Dupa cum au aratat si cateva reportaje pe acesta tema de la "Romania, te iubesc!", producatorii care vor sa scoata pe piata produse traditionale au parte de multe dificultati si provocari.
In primul rand, conservarea alimentelor, care trebuie sa reziste cat mai mult.
Astfel, carnatii traditionali se fac din carnea de porc ramasa dupa fasonarea bucatilor de muschi. Respecta o reteta mostenita de la bunici si nu contin nici un E, nici macar nitriti. Fabricantii folosesc drept conservant doar sarea si zaharul.
La fel, fara aditivi chimici de sinteza, se face in fabrica si toba de casa. Dar fara conservant, carnea este de-a dreptul gri.
Toba traditionala, fara aditivi, este de culoare inchisa, iar cea cu conservant e mai colorata. Desigur, ambele sunt comestibile, dar specialitatea fara nici un E este mai scumpa si are un termen de valabilitate injumatatit.
In Romania, 70% din carnea din care se fac mezeluri provine din import. Putine sunt fabricile care au propria ferma, fiindca de multe ori importul de carne congelata este mai ieftin decat cresterea animalelor.
La fel ca si marile fabrici, micii producatori traditionali cumpara conservantii de la tehnicienii alimentari, care si-au facut un business din depozitele de E-uri.
Un carnat fara nitriti e de-a dreptul urat. In schimb, carnatul cu nitrit e mai rosu si mai apetisant. Nitratii si nitritii in carmangerie au traditie seculara si sunt legali in anumite doze.
Dupa decenii de studii - unele contestate de industrie - medicii au descoperit ca nitritii sunt una din cauzele principale ale cancerului in intreaga lume.
Micii romanesti, exceptie de la regula: contin conservant, dar vor fi declarati produs traditional
O exceptie de la regula produselor traditionale fara conservanti sunt micii.
Amatorii de mititei la gratar au trecut prin emotii serioase, pentru ca UE ceruse, de la 1 iunie 2013, interzicerea comercializarii micilor, pentru ca acestia contin un conservant, respectiv bicarbonat de sodiu.
Statul roman a luat insa masuri si, in urma unei delegatii trimise la Bruxeless, Uniunea Europeana a aprobat o derogare, care permite fabricarea si vanzarea micilor in continuare, cu reteta care contine bicarbonat, un ingredient esential.
Exista insa niste conditii pe care Romania trebuie sa le respecte. In primul rand, trebuie sa avem grija sa folosim bicarbonatul de sodiu doar ca sa facem micii mai pufosi si nu pentru a masca mirosul de carne stricata.
Tocmai acesta a fost motivul pentru care Uniunea Europeana a interzis folosirea aditivului E 500, adica a bicarbonatului de sodiu.
Pe de alta parte, derogarea aceasta nu ne scuteste de continuarea demersurilor pentru a obtine din partea Uniunii Europene recunoasterea micilor ca reteta traditionala romaneasca. Demers ce trebuie finalizat pana in toamna.
.webp)
