In cautarea marului perfect. Fructele nu ajung la elevi din cauza conditiilor impuse de stat
"Ana are mere" doar in abecedar pentru ca cele promise de Guvern elevilor au intarziat si in acest an sa ajunga in clase.
Programul..."nu a dat rod", spun autoritatile, desi anual, se organizeaza licitatii. In schimb, producatorii se plang de conditiile absurde impuse de stat, in timp ce fructele se strica in depozite.
"Este un mar foarte bun, e socotit regele merelor!", se mandreste un pomicultor din Voinesti.
Alegeri 2024
21:26
Nicuşor Dan: Votul meu în primul tur va fi pentru Nicolae Ciucă sau Elena Lasconi
19:26
Au fost tipărite 5,6 milioane de buletine de vot pentru referendumul din București. Care este condiția pentru a fi validat
19:14
Cum votăm la prezidențiale, în țară și în străinătate. Cei care nu sunt în localitatea de reședință pot vota la orice secție
19:05
Sondaj AtlasIntel alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr în bătălia pentru locul doi
De fapt, asta cer si autoritatile: marul perfect, nici prea mare, nici prea mic, rezistent si colorat. Problema este ca merele livrate de un producator trebuie sa fie aproape identice.
Doar cateva grame mai putin inseamna insa ca marul poate fi aruncat in gramada de fructe respinse, potrivit normelor Uniunii Europene. Ordonanta de guvern este foarte stricta in acest sens:
"In scoli se vor furniza mere cu greutatea intre 100 si 150 de grame. Merele trebuie sa fie spalate, intregi, sanatoase, fara materii straine vizibile, fara umiditate externa in exces, fara miros sau gust strain."
Conditiile i-au speriat insa pe majoritatea producatorilor. In Timis de exemplu, la scoala din Mosnita Noua, elevii nu au mai primit mere de doi ani. Atunci a fost ultima data cand primaria a gasit un producator care sa poata indeplini cerintele.
"Singura varianta este ca pe terenul scolii sa plantam niste meri si in 3, 4 ani sa obtinem recolta de mere sa le putem da acestor copii", spune primarul Ion Sorincau.
Asadar, desi din acest program ar fi trebuit sa castige si elevii dar si producatorii, ambele parti nu au decat de pierdut. Ca sa nu i se strice marfa in lazi, acest producator din Timis da cele 30 de tone de fructe unei fabrici de suc natural.
"Ca sa putem face un contract pe timp mai lung conditiile impuse sunt destul de dificile. Din toate merele pe care le avem aici, putine corespund, unele sunt prea mari, altele au un mic
defect", crede si producatorul Valeria Mocan.
Si in Brasov, programul "Marul in scoli" s-a lovit numai de amanari pana acum. Consiliul Judetean a anuntat ca nu are bani pentru cumpararea fructelor.
"Am inteles ca va veni, se va introduce in scoli numai de prin ianuarie sau martie. Copiii se bucura. Ne intreaba, le asteapta cu nerabdare sa le ducem", spune profesoara Daniela Danu.
Autoritatile locale spun ca pomicultorii ar trebui sa se asocieze, ca sa poata atrage bani europeni pentru statiile de sortare si ambalare a merelor.
Agentia pentru Plati si Interventii in Agricultura deconteaza doar o treime din valoarea totala a programului. Restul banilor ar trebui sa vina de la bugetele locale.
.webp)
