Ignorat de aleși, fenomenul bullying ia amploare. Mii de copii sunt hărțuiți la școală
O statistică alarmantă arată că unul din trei minori, care au sunat la telefonul copilului anul trecut, s-a plâns că este agresat, intimidat sau hărţuit de alţi elevi.
Fenomenul numit ''bullying'' este în creştere, susţin şi organizaţiile non-guvernamentale, care au numărat peste 4300 de cazuri raportate. Desprinse parcă dintr-o realitate paralelă, cifrele Ministerului Educaţiei indică o scădere a violenţei în şcoli. Ce măsuri concrete iau autorităţile? De ani de zile, se laudă că pregătesc o lege care măcar să definească situaţia, dar, din păcate, fără niciun rezultat.
Bullyingul înseamnă orice formă de violenţă verbală şi fizică, emoţională, hărţuire sau excludere.
Mai multe despre campania anti bullying ”Clubul Prieteniei” puteți găsi aici
Principalele motive pentru care copiii spun că sunt hartuiţi, intimidaţi ori umiliţi sunt aspectul fizic şi statutul social. Asta se desprinde din cele 4328 de cazuri reclamate în ultimii 3 ani chiar de victime sau de părinţii lor la telefonul copilului. Declarată de trei ori cea mai bună handbalistă din lume, Cristina Neagu s-a hotărât să lupte cu acest fenomen.
Cristina Neagu: "Deşi am fost un copil mai retras, am fost ferită de astfel de cazuri. Pot să spun că am fost martoră la aşa ceva şi nu am ştiut ce să fac, pentru că inclusiv eu am auzit de la părinţii mei, de acasă, să nu intervii în astfel de situaţii, pentru că de obicei martorii nu intervin de teama de a deveni victime. Cu siguranță că îmi voi sfătui altfel copiii, ca să ştie ce să facă în astfel de cazuri."
Acesta este de fapt primul pas prin care poţi opri bullyingul - să-i convingi pe martori să se implice, să intervină atunci când văd o agresiune fizică sau emoţională. Printr-o campanie făcută de Asociaţia Telefonul Copilului, copiii-victime sunt sfătuiţi să vorbească despre problemele pe care le au.
"Toţi avem o echipă din care facem parte: colegii, familia sau prietenii. Vorbeşte cu echipa ta când eşti agresat sau hărţuit de către alţi copii. Nu eşti singur! Hai! Curaj!" - este mesajul campaniei.
Cătălina Surcel, director Telefonul Copilului: "Grupa de vârstă cel mai des întâlnită în rândul victimelor este 10-15 ani.
În aproape 65% dintre situaţii, copiii au semnalat faptul că sunt expuşi mai multor forme de bullying în acelaşi timp: asta înseamnă că un copil a fost abuzat şi fizic, şi verbal, şi relaţional şi în mediul online. Practic, abuzul l-a urmărit 24 de ore din 24."
Ce păţesc copiii care sunt violenţi?
Ramona Dabila, reprezentant MAI: "Se deschid dosare penale pe aceste infracţiuni, dar bineînţeles ele să fie susţinute de această sesizare a părinţilor şi se face o cercetare în toată regula."
România este pe locul al treilea din 42 de țări din Europa în privinţa acestui fenomen violent. Unul din 4 copii era umilit în mod repetat la şcoală, în faţa colegilor, iar 1 din 6 era bătut, potrivit unui raport din 2016. 7 din 10 declarau atunci că au fost martori ai unei situaţii de bullying la şcoală.
Ce spune Ministerul Educaţiei?
Liliana Preoteasa, consiliera ministrului Valentin Popa: "Nu cred că avem o raportare separată pe bullying, pentru că nici definiția nu e foarte clară, nu e bine identificat ce din violenţă înseamnă bullying. În 2013-2014, s-au înregistrat 22 de mii de cazuri de violenţă în şcoli, în anul şcolar 2017-2018 până acum 6.900. Pare a fi o scădere interesantă."
Cifrele se bat cap în cap cu cele ale ONG-urilor. Mai grav este că de 3 ani zace în Parlament un proiect de lege care ar trebui măcar să definească bullyingul ca formă de violenţă. Nu este însă prioritatea aleşilor, se pare.
