Groapa de gunoi de lângă Cluj, o bombă ecologică. Se scurg substanţe toxice și e pericol de contaminare
Este alertă de gradul zero în Cluj. Din munţii de gunoaie de la Pata Rât se scurg substanţe toxice, iar Someşul este în pericol de contaminare. Activiştii vorbesc despre o bombă ecologică, dar şi socială, pentru că în zona locuiesc 1.500 de suflete.
Un raport făcut public de o comisie de experţi arată că numai azotatul amoniacal depăşeşte de 750 de ori valorile normale admise.
Dr. ing. Costică Sofronie, expert tehnic Apele Române: "Azotatul este depăşit de 780 de ori, rezidul fix este depăşit de 8,6 ori, clorurile sunt depăşite de 12,8 ori. Apele sunt foarte încărcate, sunt negre.”
Ignorată de autorităţi, groapa de gunoi de la Pata Rât a devenit o bombă ecologică. Abia după ce acum o lună, când un munte uriaş din rampă de la lângă Cluj s-a prăbuşit din cauza scurgerilor toxice, Garda de Mediu a luat probe. Rezultatele sunt alarmante şi cer măsuri rapide.
”Atunci când trec maşinile cu gunoi se scurge o substanţă toxică şi miroase de nu poţi sta. Noi, adulţii, mai rezistăm, dar pentru copii e foarte periculos", spune o femeie care locuiește în zonă.
Istvan Szokacs, activist de mediu: "Ceea ce noi percepem ca fiind o bombă ecologică este, de fapt, o bombă socială pentru că acolo stau 1.500 de oameni aproape peste groapa de gunoi. Practic, ăştia sun cetăţenii României, ne place să credem sau nu. Cred că dacă toxicitatea solului ajunge mare, se infiltrează în pânza freatică. Se vor otrăvi fântânile, solul o să fie otrăvit."
Florin, locuitor Pata Rât: ”E foarte periculos, mai ales pentru copii, au fost multe persoane care au ajuns la spital cu tot felul de microbi. Sper că autorităţile să facă ceva şi pentru noi."
Groapa de la Pata Rât este situată la marginea oraşului Cluj, la 5 kilometri de aeroport, la câteva sute de metri de centura oraşului şi 10 kilometri de localitatea Apahida. Din ea s-au scurs în pământ şi în pârâul care se varsă în Someş substanţe toxice, printre care şi levigatul sau azotatul amoniacal.
În acest moment, levigatul se întinde pe o suprafaţă de 3 hectare. Acum, pentru că este o perioada secetoasă, debitul cu care se scurge substanţa toxică din deşeuri este de 5 litri pe secundă. Problema este că odată cu ploile de toamna debitul ar putea ajunge la peste 100 de litri pe secundă şi ar putea polua masiv Răul Someş.
În ultimii 20 de ani, groapa de gunoi a căpătat dimesiuni uriaşe. Consiliul Judeţean, responsabil de închiderea ei, dar şi de mutarea amărâţilor care locuiesc acolo, a tot promis rezolvarea situaţiei. Nici acum, când raportul Apelor Române arată negru pe alb gravitatea situaţiei, cei de la Consiliul Judeţean nu iau măsuri rapide.
Alin Iuga, purtător de cuvând Consiliul Judeţean Cluj: "În momentul de faţă, situaţia este una stabilâ din punctul nostru de vedere.”
Ministrul Mediului, aflat în Muntenegru, a aflat de la Știrile PRO TV de gravitatea situaţiei.
Grațiela Gavrilescu, ministrul Mediului: ”Buletin de analiză cu aşa depăşire astăzi, la ora asta, nu cunosc să fie. Dar o să mă interesez imediat, pentru că noi avem control acolo. Am avut şi săptămâna trecută şi avem şi acum. Groapa asta trebuia să fie de când lumea terminată cu ea.”
Pentru ecologizarea gropii este nevoie de 100 de milioane de lei.
