Gaura din bugetul sistemului sanitar va fi la fel de mare si in 2011
Sa nu ne imbatam cu apa rece. Decizia luata de Guvern rezolva doar partial problemele sistemului sanitar si oricum pe termen scurt.
Concret, banii stransi in plus din noile contributii acopera cheltuielile pentru o perioada infima, anunta surse din Casa Nationala de Asigurari de Sanatate. Asta inseamna ca si in 2011 vom avea gauri mari in acest buget.
Intr-o luna CNAS cheltuieste cu analize, investigatii, internari, medicamente in spitale si policlinicile de stat in jur de 1,3 miliarde de lei . Adica nu departe de suma pe care autoritatile spera sa o adune de la acesti noi contributori, adica 1, 4 miliarde de lei.
Chiar si cu acesti bani, sistemul de sanatate nu iese la liman. Ministrul insusi o recunoaste: in ultimele luni ale anului viitor nu vom mai avea bani pentru sistemul sanitar.
Cu alte cuvinte, ramanem cu trei luni descoperite. Ceea ce inseamna ca si in 2011 se va repeta situatia din ultima perioada cand fondul de sanatate a trebuit sa faca rost de fonduri pentru a carpi gaurile. Numai anul trecut acest deficit a fost de peste doua miliarde de lei, adica aproape 15% din necesar.
Impactul financiar preconizat este de 1,4 miliarde lei noi. Din aceasta suma autoritatile spun ca vor putea echilibra fondul de asigurari pana in toamna anului viitor. Asta inseamna ca tot avem nevoie de noi surse de finantare. In plus, ar trebui inchise spitalele nerentabile si plafonate preturile medicamentelor compensate si gratuite.
Altfel nu vom putea asigura nici urgentele asa cum cere legea si nici scutirea de la plata a celor 8,7 milioane de romani care raman in continuare asistati de stat pentru: consultatii, analize, investigatii si operatii.
Si iata de ce. Bugetul sanatatii din 2009, tradus doar in internari si investigatii, a insemnat ingrijirea a 4,8 milioane de afectiuni, adica aproape un sfert din populatia tarii a avut probleme.
Tratarea in spital a unei bronsite costa 1200 de lei, operarea unei hernii inghinale se ridica la 1500 de lei, iar o investigatie cu ajutorul computerului tomograf, 113 lei. La polul opus se gasesc transplanturile care pot depasi 65.000 de euro pe interventie.
Daca ar fi sa ne comparam cu Spania dupa deciziile luate de Guvern, Romania atinge procentul de contributori iberici, dar nu si suma data de fiecare dintre acestia. In peninsula, CAS-ul reprezinta o cincime din venituri.
"Media este undeva la 18-20%. Aceste resurse ajung la stat, si prin stat intelegem atat guvernul Spaniei cat si regiunile, si sunt distribuite la serviciile publice", spune Jose Martinez Olmos, secretar general in Ministerul Sanatatii din Spania.
In Statele Unite situatia e si mai clara. Doar 15% dintre americani sunt scutiti fata de 50% cati sunt la noi. Si intr-un final la americani si neasiguratii ajung sa plateasca. Daca se imbolnavesc, sunt tratati intr-un spital care lucreaza cu o casa de avocatura si o societate de recuperari. Pacientul primeste la externare o factura si daca nu o achita risca poprire pe salariu ori executare silita.
In Romania se aloca 3% din PIB pentru sectorul sanitatar, iar bugetul pe 2011 este in crestere doar cu 8% fata de anul acesta. Nu-i de mirare, asadar, ca vorbim despre degringolada si saracie lucie.
Finantarea unui spital din America e acoperita 36% din asigurari private, 15% din plata direct de la pacienti, iar 34% vin din bugetul federal SUA pentru asigurarile sociale si ale pensionarilor. Restul sunt donatii.
21,5 milioane de romani cer servicii medicale: de la simple consultatii , la analize, investigatii si operatii. Cei care nu platesc contributia la sanatate, au parte numai de ingrijiri medicale in caz de urgenta, cand viata le este pusa in pericol. Pentru orice altceva trebuie sa plateasca la spitale. Astfel, pentru a se trata de o angina trebuie sa plateasca 1200 de lei, bani care raman in bugetul spitalului.
Etichete: sistem sanitar,
Dată publicare:
