Fratia fermierilor. Reportaj in locurile din Romania unde proprietarii au invatat ca unde-s multi, puterea creste
Intr-o perioada, in care aproape o treime din suprafata agricola a Romaniei zace in paragina, mai multi proprietari din Ardeal s-au gandit sa incerce imposibilul.
Desi, de la 1 ianuarie, strainii au voie sa cumpere oricat de mult teren, oamenii au accesat fonduri europene si-au unit loturile si n-au mai lasat nicio bucatica de pamant nelucrata. Mai multi investitori din strainatate au venit cu oferte generoase, dar taranii i-au refuzat, pentru ca pamantul este singura lor sursa de venit.
In comuna Ighiu, aflata la 12 kilometri de Alba, pamantul este scump. In acesta comunitate de aproape 6.000 de suflete, cele 2400 de hectare de teren sunt lucrate in totalitate.
Cornel Mailat, fermier: "Noi aici avem un pamant foarte bun si roditor si ar fi pacat sa-l vindem la altcineva, noi tinem la el cu orice pret, ca din asta traim."
Ajutati si de primarie, oamenii au accesat fonduri europene. Unii au pornit la drum cu cateva hectare. Mai mult, s-au inteles intre ei ca, pentru o productie buna, sa-si uneasca terenurile si sa insamanteze acelasi tip de cultura.
La 50 de kilometri de Cluj, in comuna Frata, multi proprietari au preferat sa-si lase locul de munca de la oras si sa se ocupe de agricultura. Aici, din cele 7000 de hectare de teren pe care le are comunitatea, 90 la suta sunt cultivate. La marginea comunei, printre gramezi de paie il gasim pe un fermier in varsta de 45 de ani. A lucrat la o fabrica de ciment in Turda, dar banii putini l-au facut sa renunte si sa preia afacerea familiei.
Adrian Zahan, fermier: "Am 45 de hectare de teren in proprietate, mai lucrez inca 25 de hectare in arenda. In zona noastra pamantul aproape in totalitate e lucrat."
In cealalta parte a localitatii, o femeie si sotul ei se ocupa toata ziua de pamant si de cresterea animalelor. Si castiga aproximativ 4000 de lei pe luna.
Emilia Lacan, fermier: "Nu ma descurcam sa tin 2 copii la liceu, apoi la facultate. Acum, copilul cel mic vrea sa faca agricultura, ne zapacesc tot timpul sa mai achizitionam pamant."
In aceasta comuna, spaniolii si italienii au fost primii care au vrut sa cumpere pamant, insa, deocamdata, oamenii au gasit solutia sa se descurce singuri, dupa ce si-au pus in comun terenurile. Stiu ca aceasta este singura lor avere si, cu multe eforturi, vor sa le arate si celorlalti ca pot trai din ea.
