Experiment Protectia Consumatorului: Cat lapte mai exista in "branzeturile" de pe piata

La fel se intampla si cu anumite sortimente de telemea de oaie sau cascaval de vaca. O reteta contine doar 4 la suta lapte, spun cei de la Protectia Consumatorului.

Inca din copilarie ni se spune ca lactatele si branzeturile sunt sanatate curata. Adevarat, atata vreme cat contin si lapte, asa cum scrie pe eticheta. Am cumparat din mai multe magazine bucurestene 5 tipuri de produse. Dar, in loc sa le mancam, le-am dus in laborator.

Analizam probe de cascaval afumat, unt superior, telemea de vaca, branza de burduf si chefir. Chimistii alimentari preleveaza cantitati infime.

Otrava din frigidere! Uite care sunt cele mai nocive produse din comert si din ce sunt ele facute

Citește și

"Crap viu, expirat de o saptamana". Ofertele comerciantilor care pot baga mii de romani in spital

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

Sa fie proba cat mai omogena si sa nu intervina din afara. E mai bine sa fie din mijloc, ca sa stim clar ca nu s-a intervenit cu nimic acolo.

Apoi aflam ca s-a intervenit destul in fabrica. La toate probele analizate sunt depasiri la continutul de apa si procente mult mai mici la grasime fata de ce a declarat producatorul.

Chefirul are 2,6% grasime, in loc de 3,3. Branza de vaca are 66% apa, in loc de 57%. Dar cel mai revoltator e ca, in loc de telemea, unt si cascaval am primit un amestec de uleiuri hidrogenate.

"Branza telemea de oaie, dar in care am intalnit grasime vegetala. In interior, acel procent de lapte este de 4, 5,7 la suta. Vizavi de aceste grasimi vegetale, am intalnit si unt din categoria unt superior, care avea in el, in proportie de 80 la suta, grasime vegetala" povesteste Constantin Cerbulescu, presedinte ANPC.

In jumatate din probele testate de Protectia Consumatorului s-au raportat nereguli. Branzeturile mai multor fabricanti au fost dovedite ca falsuri.

Va intrebati poate de ce autoritatile noastre de control nu fac mai multe astfel de analize, pentru a scoate de pe piata produsele neconforme, atata vreme cat laboratoarele dispun de toata tehnica necesara? Un motiv ar fi nivelul costurilor. Determinarea unei singure probe costa intre 150 si 4500 de lei.

Mancarea care nu se strica niciodata. Uite cum arata produsele fast-food la 4 ani de la cumparare!

Asta, in timp ce, in alte tari, producatorii se inghesuie ei insisi la analize, pe care le fac publice, tocmai ca sa dovedeasca autenticitatea produselor.

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5