Dezastrul de pe Dunare putea fi evitat cu investitii de 200 milioane €. Ce solutii au autoritatile
Fantanile seaca, oamenii si animalele rabda de sete, pamantul este tare ca un bolovan, iar raurile nu mai au forta sa impinga in hidrocentrale.
Traversam un septembrie secetos si plin de probleme. Pentru a unsprezecea zi la rand, peste 100 de ambarcatiuni raman prinse in mijlocul Dunarii.
Debitul a scazut atat de mult incat au aparut insule de nisip. Ca sa nu patim asta, ar fi trebuit sa investim 200 de milioane de euro pentru lucrari de dragare si, mai ales, de consolidare a malurilor.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Nici noua, si nici bulgarilor nu ne-a pasat.
De aproape doua saptamani, capitanii de vas trebuie sa navigheze pe Dunare printr-un adevarat labirint format din dune de nisip subacvatice si insule care apar peste noapte. Asa ca multi pur si simplu renunta sa isi continue cursa si asteapta sa creasca iar debitul.
Pentru moment, autoritatile au gasit o solutie de compromis: la bordul navei Donaris 3 a fost instalat un sonar ultraperformant cu ajutorul caruia pot sa vada in timp real adancimile Dunarii. Iar autoritatile vor sa foloseasca aceste informatii pentru a pune la punct un nou senal navigabil pe care sa poata cirucula navele blocate pe Dunare.
Fundul Dunarii este insa intr-o continua transformare. Asa ca o duna de nisip localizata azi se poate muta cu zeci de metri pana saptamana viitoare.
Pentru ca problemele sa nu se repete obsesiv in fiecare an in care nu ploua destul, chiar si Dunarea trebuie ajutata. La noi in tara este de doua-trei ori mai lata ca in Germania sau Austria, asa ca apa nu are destula forta pentru a impinge sedimentele singura.
In plus, malurile se farmiteaza mult mai usor. Asa ca, in punctele strategice ar trebui construite aparatori din beton care sa impiedice procesul de eroziune, iar cursul ar trebui diriajat cu ajutorul unor constructii subacvatice.
Proiectul este insa blocat de diverse ONG-uri.
Debitele pe toate raurile din tara sunt in scadere, asa ca hidrocentralele noastre produc cu 5% mai putina energie electrica, iar asta s-ar putea traduce in costuri mai mari.
