Cum trăiește o familie cu 7 copii într-o locuință de 12 mp. Povestea Rebecăi

Multe familii cu venituri mici nu îşi permit nici să stea cu chirie, nici să cumpere un apartament cu spaţiu suficient. Iar strategia statului în acest domeniu se rezuma la programul "Prima Casă" şi câteva locuinţe sociale, pentru care primăriile au liste lungi de aşteptare.

Maria Rebeca are 38 de ani şi trăieşte, împreună cu soţul şi cei 7 copii, într-o cameră de numai 12 metri pătraţi, din oraşul Ştefăneşti, judeţul Argeş. Cei doi soţi lucrează şi câştigă împreună 2.800 de lei, bani din care nu pot plăti chiria unui apartament mai mare şi nu pot lua nici un credit ipotecar.

Maria Rebeca: "Am căutat cu chirie, este chiria foarte mare, salariile aţi văzut cum sunt. Am încercat să mă duc să girez cu casa, în rate... Nu se poate.”

Într-un bloc de garsoniere din Târgu Jiu, cu o singură baie comună pe tot etajul, Doina Mihalache îşi creşte cu greu cei cinci copii. Bucătăria este improvizată lângă baia comună de pe etaj.

Citește și

Povestea locatarilor care s-au luptat 6 ani ca să dărâme un bloc vecin, construit ilegal

Un român s-a însurat cu o prințesă din Africa și a devenit Sultan. Soția lui a venit în România pentru a-l susține în cariera politică

Ultimul studiu Eurostat arată că 47,8% din români trăiau, în 2017, în locuinţe supraaglomerate, aproape de trei ori mai mult decât media înregistrată la nivelul Uniunii Europene.

Urmează bulgarii, cu 43,5% şi croaţii cu 41,4%. La polul opus, ţările cu cele mai scăzute rate de supraaglomerare sunt Cipru - 2,5%, Malta - 2,4% şi Irlanda - 2,1%.

Potrivit studiului, o locuinţă este considerată supraaglomerata dacă nu dispune de minimum o cameră pentru un cuplu şi o cameră pentru fiecare persoană trecută de 18 ani.

Ioan Hosu, sociolog: "Nu cred că astăzi generațiile tinere îşi doresc să locuiască împreună cu părinţii, cu bunicii, cu familia extinsă, eu cred că din nou vorbim de capacitatea redusă de a credite, finanţare sau de a susţine financiar locuinţa proprie."

Cosmin Enăchescu, agent imobiliar: "Pentru cei cu venituri modeste, soluţiile sunt foarte, foarte limitate. Există programe gen ANL, dar în pofida faptului că bugetele au fost cheltuite, sumele utilizate, au fost recepţionate, în 2018, doar 400 de unităţi locative, ceea ce este extraordinar de puţin."

Uluitor este că stăm claie peste grămadă în condiţiile în care avem, potrivit Institutului Naţional de Statistică, aproape 9 milioane de locuinţe la 7,5 milioane de familii. Cele mai multe nu sunt însă pentru cei cu bani puţini. 

Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon! 

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5