Cum se montează ilegal centrale termice în România. Regulile care sunt încălcate
În România se montează ilegal, de două decenii, centrale termice de apartament.
Experții spun că în majoritatea cazurilor nu există coşuri lungi, de evacuare a gazelor, până deasupra blocului, așa cum ar trebui, conform normelor în vigoare.
Pentru a evita poluarea orașelor, dioxidul de carbon trebuie evacuat la înălțime.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Pe harta încălzirii din România, numărul locuinţelor şi gospodăriilor racordate la sistemul centralizat s-a înjumătăţit în ultimele 2 decenii. Cei care vor o centrală individuală, pe gaz, caută o firmă specializată care le întocmeşte un proiect, avizat de un verificator atestat de ANRE. Cu proiectul autorizat, firma respectivă execută instalaţia, care conţine şi un horn, care pleacă din centrală şi iese din locuinţa pe la bucătărie.
Şi totuşi legislaţia ar fi încălcată în cazul acestor proiecte, susţine inginerul de instalaţii Dumitru Chisăliţă, care este şi expert judiciar, chemat să investigheze atunci când au loc explozii la centrale sau sunt cazuri de asfixiere din cauza scurgerilor de gaze.
Specialistul ne spune că nu se respectă un ordin al Ministerului Sănătăţii din 2001 şi o ordonanţă a Ministerului Dezvoltării, din 2002. Ambele prevăd că evacuarea gazelor arse trebuie făcută "printr-un coş colector vertical, a cărui înălţime să depăşească blocul". În majoritatea cazurilor însă, la centrale se montează un horn mic, deasupra fiecărei locuinţe, sub semnătura unui proiectant şi a verificatorului de proiect.
Clădirile mai vechi sunt înţesate de astfel de hornuri, mai ales în Capitală, unde locatarii s-au debranşat masiv. Problema pare mai uşor de rezolvat la clădirile noi, acolo unde coşurile pot fi integrate din faza de proiectare.
Inginerul Ioan Căldare este verificator de proiecte şi recunoaşte că mulţi dintre colegii săi ignora legislaţia, ghidându-se doar după normativele de instalaţii, nu şi după cele de sănătate.
Ioan Căldare, verificator de proiecte: "Trebuie să existe acest coș înalt, deasupra de bloc, prin umiditate se afectează şi faţadele clădirilor."
Decanul Facultăţii de Instalaţii din Capitală spune că nu există riscul unor explozii, atunci când coşul de evacuare este scurt, însă rămâne problema de mediu - dioxidul de carbon emanat, care poate contribui la poluarea urbană, dacă centralele nu sunt verificate periodisc, adică din 2 în 2 ani şi o revizie mare, la fiecare 10 ani.
La nivel naţional, în 2018 a fost pusă în discuţie introducerea unei taxe de mediu, de poluare, pentru deţinătorii de centrale individuale de apartament. Însă propunerea nu s-a concretizat într-o lege.
Avem în schimb legislaţie şi regulamente votate la nivelul unor oraşe mari din ţară, prin care este implementat principiul "un condominiu, un singur sistem de încălzire." Aşadar, lucrurile îşi găsesc rezolvare mai uşor la clădirile noi, însă România are un fond locativ foarte învechit, blocuri din vremea comunismului.