Cum să nu iei țeapă pe site-urile de anunțuri. Semnele care indică un cumpărător suspect
Numărul celor rămași fără bani după ce au fost păcăliți să își dea datele cardurilor bancare a crescut de 3 ori în pandemie.
Hoții sunt de cele mai multe ori străini și îi abordează îndeosebi pe românii care vând obiecte la mică publicitate. Le spun că le trimit banii direct în cont, dar au nevoie de datele cardului. „Este o înșelătorie psihologică”, atrag atenția experții. Oamenii sunt bucuroși că au găsit un cumpărător și nu mai sunt atenți la detalii.
Victimele au dat anunţuri pe site-uri publicitate şi au primit mesaje de la persoane interesate, dar în afara platformelor, pe telefoanele mobile.
Povestea este aceeaşi. Mesajele sunt prost scrise, dar insistente. Cumpărătorul spune că aşteaptă obiectul prin curier, că a făcut deja plata. Ca să intre banii în contul vânzătorului, acesta primeşte un link. Trebuie să-l acceseze şi să-şi introducă datele de pe card.
„Mi s-a răspuns într-o română tradusă pe Google.”
„Fiind foarte obosit nu mi-am mai activat raţiunea şi am mers mai departe.”
"Mi-au trimis efectiv acel link, iar eu care eram destul de atentă înainte la detalii de genul acesta, l-am accesat. Am văzut că nu merge cu primul card, am introdus şi datele celui de-al doilea card.”
„Le-am trimis chitanţa că am depus coletul şi nu am mai auzit nimic. Am încercat să sun, să dau de el. Nu am aflat nimic.”
Entuziasmaţi că fac tranzacţia, unii nu-şi dau seama că introducându-şi datele, ei procedează de fapt că şi cum ar cumpăra ceva online. Grăbiţi, confirmă tranzacţia chiar şi prin aplicaţia de banking online.
Asta înseamnă că banii le ies din cont, nu le intră.
Mihai Rotariu, responsabil de comunicare la Directoratul Securitate Cibernetică: „Banca poate face puţine lucruri să ne recuperăm banii.”
Oamenii sunt păcăliţi şi pentru că site-ul unde îşi introduc datele de pe card seamănă izbitor de mult cu cel pe care au postat anunţul.
Tranzacţiile sunt de la câteva sute de lei până la câteva mii de euro. Uneori banii ajung în alte ţări, de pildă, în Ucraina.
Dan Câmpeanu, directorul Directoratului de Securitate Cibernetică: „Sunt grupări internaţionale, sunt grupări mixte, nu cu români. Configurează mesajele în limba română, din fericire, cu traduceri foarte proaste.”
Specialiştii în securitate cibernetică ne recomandă să nu răspundem la mesaje private în afara site-urilor de mică publicitate şi să le ignorăm pe cele scrise greşit în limba română. Oricând putem verifica dacă un link este periculos.
Pe internet există mai multe motoare de căutare a linkurilor periculoase.
Fenomenul este extrem de îngrijorător. În ultimul an, numărul victimelor a crescut de 3 ori, spune Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică. În majoritatea cazurilor, banii nu au fost recuperaţi.
