Gerul și ninsorile ar putea ”îngropa” recoltele. Perdelele forestiere, soluția salvatoare
Răbufnirea iernii ar putea afecta şi culturile agricole. După ce în ianuarie şi februarie am avut temperaturi primăvăratice, frigul care s-a abătut acum asupra ţării ar putea strica recoltele.
Dacă temperaturile rămân scăzute, mai multe zile, riscăm să avem o producţie mai mică de caise, piersici şi cireşe. Pe câmp sunt în pericol rapița şi grâul, dar şi vița de vie.
În Călăraşi vântul a bătut în unele locuri cu peste 50 de kilometri pe oră şi a spulberat zăpada de pe câmp, care ar fi putut proteja culturile de grâu de frigul aspru.
Specialiştii spun că un strat de zăpadă de zece centimetri face ca temperatura de la nivelul culturilor agricole să fie mai blândă. Dacă de exemplu afară sunt -20 de garde, temperatura din pământ este de doar -10. Din păcate însă zăpada nu s-a depus.
Grâul ar putea fi una dintre culturile afectate, în special soiurile străine, care sunt cultivate la noi în proporţie de 30%.
Temperaturile scăzute ar putea afecta şi rapița, care rezistă la -15, -18 grade Celsius. În pericol se află şi viţa de vie, care rezistă la -22,-23 de grade. Dacă temperaturile vor scădea mai mult, există riscul ca anul acesta să se producă mai puţini struguri. În pericol sunt şi caişii, piersicii, migdalii şi cireşii.
Dacă vorbim de cais, el rezistă la temperaturi de -24 de grade dacă iarna temperatura vine uşor, scade şi pe urma spre primăvara creşte. Oscilaţiile de temp şi decălirea poate să reducă sensibilitatea la jumătate, la -10,-12 grade. În momentul de faţă temperaturile s-au jucat cam mult.
Din cauza temperaturilor ridicate care au fost în ianuarie şi la începutul lunii februarie, plantele sunt păcălite de vreme. Ele cred că a trecut perioada rece. Nu au termometru, nu au buletin meteo. Ele au nişte senzori naturali şi pt că perioadă a fost caldă, au trecut din faza de adaptare într-una pregătitoare pentru vegetaţie. Este fenomenul numit de călire”, spun fermierii.
Perdelele forestiere ar putea fi soluţia salvatoare, ar putea proteja culturile în astfel de perioade cu viscol şi frig, numai că autorităţile nu s-au ocupat de această problemă. În judeţul Călăraşi, de exemplu, numai 2% din terenurile agricole sunt aparate de astfel de perdele.
Valeriu Tabără, președinte ASAS: "Foarte multe lucrări de acet tip au fost începute la iniţiativa fermierilor. Ar trebui să se facă mai mult, mai ales că există bani europeni."
Agricultorii vor putea estima pierderile abia peste o săptămână, după ce temperaturile vor reveni la normal.
Etichete: agricultura, culturi, ger, zapada,
 - Copy.webp)
