Banca Mondială: România, cea mai săracă țară din UE. Veniturile românilor ar trebui să fie duble pentru o minimă prosperitate

copil sarac
Shutterstock

România este cea mai săracă țară din Uniunea Europeană, se arată în ultimul raport al Băncii Mondiale. Potrivit instituției, veniturile românilor ar trebui să se dubleze pentru atingerea standardului minim de prosperitate.

România este cea mai săracă țară din Uniunea Europeană, cu o treime din populație expusă riscului de sărăcie sau excluziune și cu una dintre cele mai mari rate de sărăcie absolută și relativă din UE, se arată într-un raport realizat de Banca Mondială la sfârșitul anului trecut și publicat pe 6 ianuarie.

Între 2016 și 2021, creșterea economică puternică a României a dus la o reducere semnificativă a sărăciei, rata scăzând cu 14,7 puncte procentuale, până la 7,1 la sută. Rata ancorată a riscului de sărăcie (AROP), o măsură a procentului de persoane dintr-o populație expusă riscului de sărăcie, a înregistrat, de asemenea, scăderi considerabile, determinate în mare parte de creșterea veniturilor din pensii și din muncă.

În ciuda acestor câștiguri, România continuă să aibă unele dintre cele mai ridicate rate de sărăcie absolută și relativă din UE. În plus, în 2023, aproximativ o treime din populație era expusă riscului de sărăcie sau excluziune socială, cea mai mare rată din UE”, scriu experții de la Banca Mondială.

Potrivit acestora, veniturile românilor ar trebui să se dubleze pentru a atinge standardul considerat minim de prosperitate, de 25 de dolari pe zi.

Citește și
saracie
INS: Aproape unul din cinci români a fost afectat de sărăcie la nivelul anului 2023

Banca Mondială: Românii ”se luptă” să-și plătescă facturile 

Inegalitatea rămâne constant ridicată în România, indicele Gini al venitului echivalent ajungând la 31 de puncte în 2022. Disparitățile semnificative urban-rural persistă, iar România a avut, de asemenea, cel mai mare decalaj de gen în ceea ce privește participarea la forța de muncă din UE în 2022. În plus, decalajul de prosperitate a fost de 1,9, ceea ce indică faptul că veniturile ar trebui să se dubleze aproape în medie pentru a atinge standardul de prosperitate de 25 USD pe zi”.

Banca Mondială a constatat că România are printre cei mai mulți oameni din UE care au mari dificultăți (s-au luptat, chiar, după cum se exprimă instituția) în a-și plăti facturile de utilități. Mai grav, este estimată încă o creștere a nivelului de sărăcie, din cauza prețurilor la energie.

Abordarea sărăciei energetice rămâne o provocare semnificativă, în special pentru cei cu venituri mici. În 2023, aproximativ 13,6% din populație s-a confruntat cu dificultăți în a plăti facturile de utilități – una dintre cele mai mari rate din UE –, rata crescând la 28,3% în rândul celor care trăiesc în sărăcie.

În 2023, aproximativ 13,6% din populație s-a luptat să plătească facturile la utilități, crescând la 28,3% în rândul săracilor. Microsimulările indică faptul că, în ciuda limitelor prețurilor la energie, creșterile recente ale prețurilor la energie ar putea crește moderat atât sărăcia energetică, cât și sărăcia veniturilor, grupurile vulnerabile – cum ar fi beneficiarii de asistență socială, persoanele care beneficiază de prestații de handicap și gospodăriile cu o singură vârstă – fiind afectate în mod disproporționat”.

Reducerea sărăciei încetinește în 2024

Conform raportului, ”în ciuda reformelor fiscale recente care au făcut sistemul mai favorabil săracilor și puțin mai redistributiv, există spațiu pentru îmbunătățirea în continuare a politicilor fiscale în favoarea săracilor printr-un amestec echilibrat de măsuri de venituri și cheltuieli. În ceea ce privește reforma pensiilor, eliminarea indicelui de corecție și egalizarea vârstelor de pensionare între bărbați și femei sunt de așteptat să sporească echitatea pensiilor și egalitatea de gen, cu efecte neutre sau pozitive asupra sărăciei, în timp ce modificarea structurii punctelor de pensie de serviciu ar contribui la un sistem mai echitabil”.

Perspectivele de reducere a sărăciei sunt modelate de un amestec de provocări și evoluții pozitive. Decelerația creșterii economice în prima jumătate a anului 2024 și creșterea șomajului în rândul lucrătorilor mai puțin educați reprezintă obstacole semnificative. Cu toate acestea, există și semne încurajatoare.

În ciuda unui deficit fiscal în creștere, încă nu a avut loc o înăsprire fiscală majoră. În special, salariile reale au crescut puternic, în special în sectorul construcțiilor, iar inflația se diminuează, oferind o oarecare ușurare gospodăriilor și susținând potențial reducerea continuă a sărăciei. În general, ritmul reducerii sărăciei monetare (măsurat la 6,85 USD/zi PPA) este de așteptat să încetinească în 2024”, se mai arată în raportul Băncii Mondiale.

Articol recomandat de sport.ro
Investigație Josimar: Trei miliardari români, alături de Dan Șucu la Genoa: "Așa se explică"
Investigație Josimar: Trei miliardari români, alături de Dan Șucu la Genoa: "Așa se explică"
Citește și...
România este țara din Uniunea Europeană care se confruntă cu cea mai mare sărăcie. Tinerii sunt cei mai expuși
România este țara din Uniunea Europeană care se confruntă cu cea mai mare sărăcie. Tinerii sunt cei mai expuși

Suntem pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește riscul de sărăcie, potrivit Eurostat.  

INS: Aproape unul din cinci români a fost afectat de sărăcie la nivelul anului 2023
INS: Aproape unul din cinci români a fost afectat de sărăcie la nivelul anului 2023

Aproape una din 5 (19,8%) persoane a fost afectată în 2023 de deprivare materială şi socială severă, arată datele publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Peste 41% dintre copiii din România, aflați în risc de sărăcie și excluziune socială. Datele UNICEF
Peste 41% dintre copiii din România, aflați în risc de sărăcie și excluziune socială. Datele UNICEF

Riscul de sărăcie și excluziune socială se manifestă la 41,5% dintre copiii din România, un procent dublu față de media europeană, arată un raport al UNICEF.

România, pe primul loc la nivel european în topul ţărilor în care copiii şi tinerii sunt puternic afectaţi de sărăcie
România, pe primul loc la nivel european în topul ţărilor în care copiii şi tinerii sunt puternic afectaţi de sărăcie

România se situează pe primul loc, la nivel european, în topul ţărilor în care copiii şi tinerii sunt puternic afectaţi de sărăcie.

Potrivit INS, rămânem fără săraci. ”O Românie fără sărăcie, fără inegalități de gen, cu risc zero de foamete”
Potrivit INS, rămânem fără săraci. ”O Românie fără sărăcie, fără inegalități de gen, cu risc zero de foamete”

Numărul persoanelor sărace din România în anul 2021 a fost de 4,318 milioane persoane, în scădere cu 13,8% faţă de anul 2014. Conform estimărilor, în anul 2030 încă vor exista 3,565 milioane persoane sărace.

Recomandări
Oficial: Românii își votează viitorul președinte în mai. Coaliția a stabilit datele în care vor avea loc ambele scrutinuri
Oficial: Românii își votează viitorul președinte în mai. Coaliția a stabilit datele în care vor avea loc ambele scrutinuri

În ședința din această seară ar fi decis liderii ca primul tur să aibă loc în mai, împreună cu alegeri parțiale (primari 13 comune - Zalău și Bușteni; Președinte Consiliul Județean Bihor).

România ar putea încasa 2 miliarde de euro anual din exportul gazelor aflate în perimetrul Neptun Deep
România ar putea încasa 2 miliarde de euro anual din exportul gazelor aflate în perimetrul Neptun Deep

O parte din gazele extrase din perimetrul Neptun Deep, din Marea Neagră, vor fi exportate. Un acord încheiat între OMV și o companie din Germania marchează primul contract de export pentru gazele care vor fi scoase din adâncurile mării începând cu 2027.

CEDO obligă statul român să retrocedeze 17.000 de hectare de pădure sau să plătească despăgubiri de 61,5 de milioane de euro
CEDO obligă statul român să retrocedeze 17.000 de hectare de pădure sau să plătească despăgubiri de 61,5 de milioane de euro

România a primit un ultimatum din partea Curții Europene a Drepturilor Omului să restituie zeci de mii de hectare de păduri, pășuni, dar și case naționalizate, pentru care există hotărâri definitive.