Banca Mondială: România, cea mai săracă țară din UE. Veniturile românilor ar trebui să fie duble pentru o minimă prosperitate

62510557
Shutterstock

România este cea mai săracă țară din Uniunea Europeană, se arată în ultimul raport al Băncii Mondiale. Potrivit instituției, veniturile românilor ar trebui să se dubleze pentru atingerea standardului minim de prosperitate.

România este cea mai săracă țară din Uniunea Europeană, cu o treime din populație expusă riscului de sărăcie sau excluziune și cu una dintre cele mai mari rate de sărăcie absolută și relativă din UE, se arată într-un raport realizat de Banca Mondială la sfârșitul anului trecut și publicat pe 6 ianuarie.

Între 2016 și 2021, creșterea economică puternică a României a dus la o reducere semnificativă a sărăciei, rata scăzând cu 14,7 puncte procentuale, până la 7,1 la sută. Rata ancorată a riscului de sărăcie (AROP), o măsură a procentului de persoane dintr-o populație expusă riscului de sărăcie, a înregistrat, de asemenea, scăderi considerabile, determinate în mare parte de creșterea veniturilor din pensii și din muncă.

În ciuda acestor câștiguri, România continuă să aibă unele dintre cele mai ridicate rate de sărăcie absolută și relativă din UE. În plus, în 2023, aproximativ o treime din populație era expusă riscului de sărăcie sau excluziune socială, cea mai mare rată din UE”, scriu experții de la Banca Mondială.

Potrivit acestora, veniturile românilor ar trebui să se dubleze pentru a atinge standardul considerat minim de prosperitate, de 25 de dolari pe zi.

Banca Mondială: Românii ”se luptă” să-și plătescă facturile 

Inegalitatea rămâne constant ridicată în România, indicele Gini al venitului echivalent ajungând la 31 de puncte în 2022. Disparitățile semnificative urban-rural persistă, iar România a avut, de asemenea, cel mai mare decalaj de gen în ceea ce privește participarea la forța de muncă din UE în 2022. În plus, decalajul de prosperitate a fost de 1,9, ceea ce indică faptul că veniturile ar trebui să se dubleze aproape în medie pentru a atinge standardul de prosperitate de 25 USD pe zi”.

Banca Mondială a constatat că România are printre cei mai mulți oameni din UE care au mari dificultăți (s-au luptat, chiar, după cum se exprimă instituția) în a-și plăti facturile de utilități. Mai grav, este estimată încă o creștere a nivelului de sărăcie, din cauza prețurilor la energie.

Abordarea sărăciei energetice rămâne o provocare semnificativă, în special pentru cei cu venituri mici. În 2023, aproximativ 13,6% din populație s-a confruntat cu dificultăți în a plăti facturile de utilități – una dintre cele mai mari rate din UE –, rata crescând la 28,3% în rândul celor care trăiesc în sărăcie.

În 2023, aproximativ 13,6% din populație s-a luptat să plătească facturile la utilități, crescând la 28,3% în rândul săracilor. Microsimulările indică faptul că, în ciuda limitelor prețurilor la energie, creșterile recente ale prețurilor la energie ar putea crește moderat atât sărăcia energetică, cât și sărăcia veniturilor, grupurile vulnerabile – cum ar fi beneficiarii de asistență socială, persoanele care beneficiază de prestații de handicap și gospodăriile cu o singură vârstă – fiind afectate în mod disproporționat”.

Reducerea sărăciei încetinește în 2024

Conform raportului, ”în ciuda reformelor fiscale recente care au făcut sistemul mai favorabil săracilor și puțin mai redistributiv, există spațiu pentru îmbunătățirea în continuare a politicilor fiscale în favoarea săracilor printr-un amestec echilibrat de măsuri de venituri și cheltuieli. În ceea ce privește reforma pensiilor, eliminarea indicelui de corecție și egalizarea vârstelor de pensionare între bărbați și femei sunt de așteptat să sporească echitatea pensiilor și egalitatea de gen, cu efecte neutre sau pozitive asupra sărăciei, în timp ce modificarea structurii punctelor de pensie de serviciu ar contribui la un sistem mai echitabil”.

Perspectivele de reducere a sărăciei sunt modelate de un amestec de provocări și evoluții pozitive. Decelerația creșterii economice în prima jumătate a anului 2024 și creșterea șomajului în rândul lucrătorilor mai puțin educați reprezintă obstacole semnificative. Cu toate acestea, există și semne încurajatoare.

În ciuda unui deficit fiscal în creștere, încă nu a avut loc o înăsprire fiscală majoră. În special, salariile reale au crescut puternic, în special în sectorul construcțiilor, iar inflația se diminuează, oferind o oarecare ușurare gospodăriilor și susținând potențial reducerea continuă a sărăciei. În general, ritmul reducerii sărăciei monetare (măsurat la 6,85 USD/zi PPA) este de așteptat să încetinească în 2024”, se mai arată în raportul Băncii Mondiale.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Femeia care i-a sucit mințile lui Jude Bellingham, apariție seducătoare în online. Cu ce imagini și-a cucerit fanii
FOTO Femeia care i-a sucit mințile lui Jude Bellingham, apariție seducătoare în online. Cu ce imagini și-a cucerit fanii
Citește și...
Ce fac mulți români ca să câștige bani în plus, în urma scumpirilor. Au un venit mediu de aproape 35.000 de lei brut

Crește numărul românilor care folosesc o formă legală, precum persoana fizică autorizată, pentru a-și completa veniturile din salarii, prestând diverse servicii.

Eurostat: România are cei mai mulți tineri fără job și fără studii din UE. Diferența față de alte țări este uriașă

România rămâne țara din UE cu cei mai mulți tineri care nu lucrează și nu urmează nicio formă de educație sau pregătire profesională. 

Vehiculele pe care le tot cumpără românii după creșterea prețurilor de la pompă. Înmatriculările lor au crescut puternic

Creșterea prețurilor de la pompă i-a făcut pe mulți să își ia vehicule pe două roți, scutere și chiar motociclete. În primele patru luni ale acestui an, înmatriculările au crescut vertiginos. 

Recomandări
Trei ipoteze luate în calcul de MApN despre drona Rusiei care a explodat într-un bloc din Galați. Ce crede Armata

Drona care a lovit blocul de locuințe din Galați avea la bord 30 de kilograme de explozibil. Piloții români au avut doar patru minute să o doboare, dar nu au tras. 

Cum arată apărarea antidronă a României. Sistemele Ghepard desfășurate în Dobrogea au 60 de ani

Incidentul de la Galați a arătat încă o dată că apărarea antidronă a României este ineficientă. Potrivit MApN, ne bazăm pe sistemele Ghepard, vechi de 60 de ani, și tunuri mobile care pot fi folosite doar în anumite locuri din zona Galați - Tulcea. 

Ce prevede contractul de 565.000 de dolari lunar semnat de Nicușor Dan pentru a păstra buna relație cu SUA

Contractul de consultanţă strategică între Administraţia Prezidenţială a României şi firma Eversheds Sutherland a fost înregistrat în 28 mai la Departamentul american al Justiţiei.