Ajunul Anului Nou. Obiceiuri: ce să faceți pentru noroc în dragoste și bunăstare în 2019


Ultimul update: Luni 31 Decembrie 2018 10:16
Data publicarii: Luni 31 Decembrie 2018 10:16
Categorie: Stiri Sociale
Ajunul Anului Nou

Ajunul Anului Nou. A început numărătoarea inversă până vom spune "Bun rămas 2018, bun venit 2019!" 

Ajunul Anului Nou. La români, conform tradiţiei, în noaptea de Anul Nou romanii trebuie să facă cât mai mult zgomot pentru a alunga toate spiritele rele. Unii merg chiar mai depare și își pun în buzunar o căpăţână de ustoroi, care are menirea de a-i feri de spiritele rele.

O altă superstiţie de Revelion este aceea ca în ultima zi din anul ce a trecut, cât și în prima din cel nou să ne abținem de la cheltuieli şi să nu aruncăm nimic din casă, pentru că se consideră că aruncăm norocul, notează CalendarulOrtoxod.ro.

Ajunul Anului Nou. Cum să atrageți bunăstarea

Când vine vorba de bani, oamenii nu trebuie să aibă datorii. Dacă intră în anul nou cu „restanțe”, vor rămâne datori întregul an. Un portofel sau buzunare pline atrag după sine noroc la bani. Bătrânii spun că la trecerea dintre ani este bine că fiecare persoană să poarte o haină nouă dar şi ceva roşu, ori o altă culoare veselă pentru a atrage energii pozitive.

Aveți grijă și la persoanele care vă treg pragul casei în prima zi din an. Potrivit tradiției, persoanele cu părul blond său roşcat aduc ghinion, în timp ce cele brunete aduc noroc. Dacă prima persoană care pășește în casă este bărbat, anul va fi plin de noroc. În schimb, dacă primul oaspete este femeie, anul va fi unul macat de ghinion.

O altă superstiție legată de casă este cea referitoare la ușa de la intrare: aceasta trebuie să rămâne deschisă, ca anul vechi să iasă și cel nou să-i ia locul, mai notează sursa citată.

Ajunul Anului Nou. Ce să faceți să aveți noroc în dragoste

În noaptea dintre ani, este practicat sărutul de sub vâsc, pentru ca persoanele să fie îndrăgostite tot anul. Fetele nemăritate, însă, trebuie să pună un fir de busuioc într-un vas cu apă, o ramură de măr şi un ban. Dimineaţa, fetele îşi vor visa alesul cu care urmează să se căsătorească.

Ajunul Anului Nou. În noaptea dintre ani, dar şi pe 1 ianuarie, oamenii trebuie să evită să plângă. Conform tradiţiei, persoanele care plâng în prima zi a anului vor avea un an plin cu evenimente triste. Mai mult, în noaptea de Anul Nou ar fi bine să nu dormiți. Dacă nu rezistați, veți fi somnoros tot anul. O altă datina spune că în Ajunul Anului Nou trebuie să ai mereu în buzunar câteva boabe de grâu, pentru a fi ferit de foamete tot anul. De asemenea, trebuie să ai şi bani în buzunar pentru că noul an să nu te prindă sărac.

Nu uitați ca în noaptea dintre ani să vă puneți o dorință şi să întâmpinați anul ce vine cu speranţe mari.

Ajunul Anului Nou. Alimentele care vă aduc noroc

 Românii obişnuiesc să consume peşte în noaptea dintre ani, pentru a le asigura o trecere lină şi uşoară în anul ce urmează. Pe de altă parte, consumul de carne de pasăre este aducatore de ghinion; păsările de curte scormonesc pământul şi îl împrăştie, ceea ce simbolizează împrăştierea prosperităţii şi a binelui din casă.

Totodată, pentru atragerea norocului, se consideră că este bine să avem vâsc pe masă, dar şi struguri şi smochine, pentru belşug.

Ajunul Anului Nou. Odinioară, luna decembrie era numită şi Undrea, dar şi Luna lui Cojoc, Ningău sau Luna lui Andrei. În lumea satului românesc, tradiţiile, obiceiurile şi datinile păstrate reprezintă tezaurul naţional nescris şi înţelepciunea populară, conform News.ro.

Lista tradiţiilor şi a obiceiurilor româneşti cuprinde, pe lângă colinde, jocuri cu măşti, alaiuri, teatru popular şi dansuri specifice finalului de an.

Pluguşorul este un obicei practicat de români, încă din cele mai vechi timpuri, de sărbătoarea Anului Nou.

Ajunul Anului Nou.Ceremonialul trecerii în Anul Nou este însoţit de multe obiceiuri. În satele româneşti, cete de flăcăi se pregătesc pentru „urat'', respectând datinile şi obiceiurile din timpul sărbătorilor de iarnă. În ajunul Noului An, pe înserat, îşi fac apariţia ''mascaţii''.

În satele bucovinene se obişnuieşte ca mascaţii să umble în ceată, care reuneşte personaje mascate: ursul, capra, căiuţii, cerbii, urâţii, frumoşii, dracii, doctorii, ursarii, bunghierii etc. După lăsarea serii, ceata cea mare se fărâmiţează, iar grupurile rezultate încep să meargă din casă în casă, până la răsăritul soarelui, atunci când Anul Nou îşi intră în drepturi.

Obiceiul umblatului cu Ursul este întâlnit doar în Moldova, de Anul Nou. Ursul este întruchipat de un flăcău purtând pe cap şi umeri blana unui animal, împodobită în dreptul urechilor cu ciucuri roşii. Masca este condusă de un „Ursar'', însoţită de muzicanţi şi urmată, adesea, de un întreg alai de personaje (printre care se poate afla un copil în rolul ''puiului de urs''). În răpăitul tobelor sau pe melodia fluierului, şi ajutată de un ciomag, masca mormăie şi imită paşii legănaţi şi sacadaţi ai ursului, izbind puternic pământul cu tălpile, ceea ce semnifică purificarea şi fertilizarea solului în noul an.

Ajunul Anului Nou. De Anul Nou, nu lipsesc cetele de colindători care, după ce fac urări de sănătate, belşug, bucurie etc., primesc în dar colaci, vin, cârnaţi şi uneori bani. Strigatul peste sat este ceremonialul nocturn al cetelor de feciori pentru judecarea publică a celor care au încălcat regulile comunităţii. Acest moment este încheiat cu formula „Cele rele să se spele, cele bune să se adune!''. Obiceiul este însoţit de aprinderea focurilor, precizează „Cartea de Crăciun".

În prima zi a noului an, se merge cu Pluguşorul şi cu Sorcova, obiceiuri ce invocă prosperitatea şi belşugul pentru gospodăria celui care primeşte colindătorii. Străvechi obicei agrar derivat dintr-o practică primitivă, trecut printr-un rit de fertilitate, Pluguşorul a ajuns o urare obişnuită de recolte bogate în anul care abia începe. Textul este o naraţie privind muncile agricole, recurgând la elemente fabuloase. Începe cu aratul, fiind urmat de semănat, îngrijirea plantelor, recoltat şi adusul boabelor în hambare.

Pluguşorul este întotdeauna însoţit de strigături, pocnete de bici şi sunete de clopoţei, dar plugul adevărat, tras de boi, a fost înlocuit cu timpul de un plug miniatural, mai uşor de purtat, sau de buhaiul care imită mugetul boilor. La sate, Pluguşorul este însă extrem de complex, iar alaiurile care merg din casă în casă duc cu ele chiar un plug.

Ajunul Anului Nou. Și Google marchează Ajunul Anului Nou printr-un doodle special.

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Sursa: Pro TV

VIDEO PROTVPLUS.RO
canabis
Canabisul ar putea să fie legalizat în România. Zeci de parlamentari susţin proiectul
O zi liberă în plus, începând de anul viitor. Doar anumiţi angajaţi se vor bucura de ea
Picturi care amintesc de Revoluție au acoperit zidurile din Timișoara
Metoda prin care o tânără reușește să scape de stresul de la birou. "Te simţi uşor"
Peste 4.000 de tineri români pleacă anual să învețe în străinătate. Câți se mai întorc
Răspunsul unui băiat întrebat despre cărțile pe care le-a citit: „N-am ce face cu ele”
sateni, localnici
Povestea de succes a unor primari. Cum i-a convins pe asistații social să muncească
Tinerii merg la târgurile de joburi doar să își păstreze șomajul. „Am venit pentru viză”
35% dintre români sunt în pragul sărăciei. Comuna unde asistenta socială este de fapt agent de turism
Legea "coşului minim", adoptată: fiecare român ar trebui să câştige cel puţin 2.500 de lei
Aplicația care îi ajută pe nevăzători să se deplaseze. Autoritățile nu sunt interesate
Armata a început să recruteze tineri încă din şcoală. "Există anumite riscuri"