Paradox romanesc: cele mai bogate recolte din ultimii 20 de ani baga in faliment agricultorii
Am avut un an exceptional de bun in agricultura, insa acum, cand a venit vremea socotelilor, legumicultorii fluiera a paguba.
Oamenii nu au reusit sa-si vanda marfa si mii de tone de legume ajung in fiecare zi hrana pentru animale.
Altii si-au luat deja gandul de la orice castig si ca sa nu arunce intreaga productie la gunoi, sunt dispusi sa livreze totul catre spitale, camine de copii, sau de batrani.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Agricultorii din Dolj care isi vand marfa pe marginea drumului se plang ca nu mai au cumparatori si toata recolta lor se strica in soare.
In localitatea Teasc, de exemplu, renumita pentru rosii, ardei si castraveti, gospodarii arunca totul la animale. "Uite, astea sunt rosiile pe care le-am ales si le dau la pasari" marturiseste o femeie.
Aceasta familie cu doi copii isi castiga existenta din agricultura. In acest an, desi au o recolta bogata, se plang ca abia au vindut cte ceva: "Uite, rosiile se strica, nu stau mai mult de doua zile."
Femeia arunca la pasari tot ce nu reuseste sa vanda peste zi in fata portii.
Legumicultor: Dam rosiile cu un leu dar in piata sunt cumparate de tigani cu 50 de bani si nu ne convine sa le dam acolo. Noi muncim si altii castiga si pentru ca ramanem cu multa marfa nevanduta, o aruncam la pasari.
Reporter: Cam ce cantitate aruncati?
Legumicultor: Sute de kilograme!
Cine nu vrea sa dea marfa la samsarii din piete, prefera sa are toata recolta si sa faca legumele, una cu pamantul.
Situatia este de-a dreptul dramatica in localitatea Sanpetru Mare, din Timis. Aceasta familie, de exemplu, a cultivat 5 hectare de teren cu pepeni si a avut o productie foarte buna, de 35 de tone de la hectar. Cu toate acestea, oamenii au vandut doar un sfert din productie.
Producator: "O sa o dam la cineva care vrea sa o ia. Daca sunt centre sociale, biserici, batrani care vor sa o ia, o dam cu mare placere."
Ca sa se evite acest impas, fermierii ar putea sa incheie din timp contracte cu fabricile de conserve sau cu hipermarketurile care sa le preia marfa. Dar pentru ca nu au un proiect pe termen lung si oamenii nu se asociaza, ca sa vanda mai usor productiile mari, profitul este zero.
