2014 a fost cel mai cald an din istoria masuratorilor meteorologice. Cum se resimt efectele in Romania
Romania a avut cei mai calzi ani dupa 2000, iar in 2014 au fost inregistrate cele mai mari temperaturi din istoria masuratorilor meteorologice, ceea ce inseamna ca schimbarile climatice se resimt tot mai puternic, a declarat ministrul Mediului.
"Anul 2014 a fost cel mai cald an din istoria masuratorilor meteorologice. In 2014, din cauza dezastrelor meteo, economia globala a pierdut peste 300 de miliarde de dolari, iar pagubele cumulate in ultimii 40 de ani au fost de 2.300 de miliarde de dolari. In Romania, cei mai calzi ani s-au inregistrat dupa anul 2000. Acest lucru demonstreaza ca schimbarile climatice si efectele lor se resimt tot mai puternic din 2000 incoace", a spus ministrul Mediului, Apelor si Padurilor, Gratiela Gavrilescu, cu ocazia Zilei Mondiale a Meteorologiei.
Ministrul Mediului a mai spus ca schimbarile climatice afecteaza aproape toate sectoarele economico-sociale, de la agricultura la turism si de la infrastructura la sanatate.
Alegeri 2024
09:36
Ilie Bolojan: „Va trebui o mobilizare foarte serioasă, în aşa fel încât doamna Lasconi să câştige”
07:51
Care a fost cea mai mare prezență la vot la alegerile parlamentare din România de după anul 1989
07:49
Analist: Dacă PSD se va abține de la a da indicații de vot pentru turul 2, va deveni responsabil de victoria extremei drepte
07:37
Ce este fenomenul „spirala tăcerii” și cum a contribuit la succesul fulminant al lui Georgescu. Strategia votanților lui
"Ele au un impact deosebit asupra resurselor de apa, hrana si energie si tot ele incetinesc sau chiar pun in pericol dezvoltarea durabila. Costurile inactiunii sunt din ce in ce mai mari si de aceea se impune sa luam masuri imediate pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera si adaptarea sistemelor ecologice la efectele variabilitatii climatice. Pentru a avea efecte pozitive, adaptarea trebuie directionata luand in considerare prioritatile dezvoltarii durabile", a subliniat ministrul Mediului, Apelor si Padurilor.
Gratiela Gavrilescu a precizat ca, in ultimele decenii, schimbarile climatice au determinat noi provocari si de aceea se impun sa fie adoptate masuri pentru un mediu mai curat si sanatos si care sa nu afecteze posibilitatile de dezvoltare a generatiilor viitoare.
"In pofida tuturor eforturilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera, temperatura medie globala va continua sa creasca ca urmare a inertiei sistemului climatic, drept pentru care vor deveni tot mai importante masurile de adaptare la efectele schimbarilor climatice cu care ne confruntam deja", a mai spus Gavrilescu.
Ministrul Mediului a reamintit ca, in anul 2013, a fost aprobata Strategia Nationala privind Schimbarile Climatice petnru perioada 2013-2020, fiind abordate doua componente principale, cea de reducere a concentratiei de gaze cu efect de sera si cea de adaptare la efectele schimbarilor climatice.
Gavrilescu a mai spus ca elaborarea Agendei Nationale de Adaptare la Efectele Schimbarilor Climatice si integrarea ei in politica existenta si viitoare reprezinta un obiectiv major in cadrul componentei de adaptare si se va baza, in principal, pe actiuni de prioritizare, termene de aplicare si instrumente specializate privind managementul riscurilor climatice la nivel national si regional.
In cadrul Strategiei Nationale privind schimbarile climatice, resursele de apa si protectia impotriva inundatiilor si a secetelor, precum si agricultura reprezinta unele dintre cele 13 sectoare prioritare identificate in Romania, care necesita o atentie sporita pentru promovarea politicilor si masurilor de minimizare a efectelor negative ale schimbarilor climatice.
"In dinamica actuala, pentru combaterea schimbarilor climatice si promovarea politicilor si a masurilor de adaptare, comunicarea joaca un rol cheie. Este absoluta nevoie de un dialog consistent cu institutiile care decid la nivel european si national asupra obiectivelor cheie din domeniile care vizeaza protectia mediului", a adaugat ministrul Gratiela Gavrilescu.
Conform statisticilor in domeniu, dintre toate disciplinele stiintifice, meteorologia si climatologia sunt domeniile care au inregistrat cele mai semnificative progrese in ultimii 50 de ani.
Cunostintele din domeniul climei, acumulate in ultima decada, constituie un suport important pentru luarea de decizii strategice si elaborarea de politici de dezvoltare si planuri de actiune pentru sporirea rezistentei populatiei in fata dezastrelor naturale, combaterea efectelor negative ale schimbarilor climatice si incurajarea unei economii mai curate si mai eficiente.
Incepand din 1961, statele membre ale Organizatiei Meteorologice Mondiale sarbatoresc intrarea in vigoare, la 23 martie 1950, a Conventiei pentru infiintarea Organizatiei Meteorologice Mondiale, la care Romania este membru cu drepturi depline. Astfel, in fiecare an, pe data de 23 martie, comunitatea meteorologica din intreaga lume celebreaza Ziua Mondiala a Meteorologiei.
In fiecare an, Ziua Mondiala a Meteorologiei se concentreaza pe o tema specifica. In 2015, tema este "Cunoasterea climei pentru prevenirea schimbarilor climatice", in contextul in care, in decembrie 2015, in cadrul Summit-ului de la Paris, comunitatea internationala ar putea sa ia decizii importante si sa intreprinda actiuni pentru a face fata schimbarilor climatice.