Ce sunt incrustațiile dentare și care sunt avantajele și diferențele față de plombele obișnuite

×
Publicitate

Am o carie. Ce fac? De cele mai multe ori, pun o plombă, dar sunt situații în care caria e atât de mare și a distrus atât de mult din dinte, încât este nevoie de o incrustație.

În această ediție a emisiunii Smile with Style, medicul stomatolog Alexandra Mircea explică avantajele acestui tratament dentar și diferențele față de o plombă obișnuită.

Alexandra Mircea este unul dintre cei mai urmăriți dentiști din România pe rețelele de socializare. Emisiunea sa se difuzează exclusiv online pe stirileprotv.ro și VOYO.

Dr. Alexandra Mircea:

Incrustația e făcută din diverse materiale, de cele mai multe ori din ceramică. Dar sunt și situații în care incrustațiile se fac din materiale de compozit. Ajungem la motivele pentru care se folosește acest material.

Ea poate să acopere mai multe suprafețe ale dintelui, în funcție de cât de mare a fost distrugerea dintelui. Putem să vorbim de un inlay, care este în suprafața dintelui, adică nu acoperă dintele. Sau poate să fie onlay, care acoperă o parte a dintelui.

Există și overlay sau table top, care acoperă ca un căpăcel suprafața dintelui pentru a-l proteja.

E practic ca o coroană, doar că este mai scurtă, nu merge până la nivelul gingiei. Să vedem când și de ce folosim aceste incrustații. Există situații, după cum vă spuneam, când o carie este mai mare, a afectat o mai mare suprafață din dinte și medicul decide să folosească această incrustație pentru a crește rezistența dintelui.

Sunt, bineînțeles, niște reguli atunci când se face o incrustație sau chiar și o plombă. În primul rând e important să înțelegeți că aceste incrusații se folosesc pe dinții laterali, cu care mestecăm.

Și întotdeauna sunt folosite ca să creștem rezistența dinților, pentru că pe zonele laterale mâncăm lucruri destul de tari, sunt folosiți ca să sfâșiem alimentele - mâncăm caju, migdale - și sunt șanse mari să se crape dinții să se fractureze anumite părți ale dinților.

În momentul în care caria a afectat o parte mai mare din dinte, și curățând caria s-au dus destul de mult din structurile smalțului, medicul poate să-ți propună să faci o incrustație, ca să crești rezistența dintelui și să-l protejezi.

Sunt cazuri destul de mici, în care incrustația este doar în interiorul dintelui. Cele mai multe cazuri în care această incrusație este indicată este atunci când acoperă o bucățică a dintelui, ca să îl facă mai rezistent. După cum povesteam, aceste situații tratează momentele în care dintele a avut o carie și îl punem această incrustație ca să îl protejăm.

Dar sunt situații în care folosim incrustații sau tabletops, ca să acoperim suprafața dintelui de pe zonele laterale, cu mai multe scopuri. Fie ai scrâșnit din dinți extraordinar de tare și ți-ai uzat, ți-ai folosit toată suprafața dintelui, ai rașchetat practic suprafața dintelui, și în loc să mai ai anatomie cu cuspizi, dintele e plat.

Și atunci în momentul în care închizi (gura) nu vei mai avea o mușcătură stabilă, ci o să-ți alunece dinții unii pe ceilalți, pentru că nu mai există stopuri în care să se oprească și să rămână fixă și stabilă mușcătura.

Și atunci, dinții din zonele laterale primesc aceste table-tops sau overlays, care refac morfologia dintelui, adică refac felul în care arată dintele și ne permit nouă, medicilor să obținem din nou o mușcătură stabilă în puncte, o mușcătură repetabilă în care articulația ta să fie în confort.

O altă situație în care putem să folosim aceste overlays este după un tratament de canal. Când s-a tratat dintele pe canal, adică nu mai are nerv, în locul nervului s-a pus un material, și de fiecare dată dintele când își pierde nervul, devine mult mai casant și este indicat să fie acoperit.

În majoritatea situațiilor, dintele primește o coroană de acoperire, dar dacă distrugerea dintelui este foarte micuță atunci o să alegem un overlay, ca un capac pe care-l punem pe suprafața dintelui, așa încât, atunci când dinții calcă unii peste ceilalți să transmită forțele în toată suprafața acestui overlay și să nu existe șanse de fracturare a dintelui.

Și poate că mulți dintre voi o să spuneți "ok, dar de ce am nevoie de incrustație? Înțeleg că crește rezistența dintelui, dar doar atât. Dinții mei sunt puternici iar eu nu mănânc prostii, nu mănânc pâine prăjită sau lucruri dure. N-am nevoie de așa ceva".

Și aici vin cu alte diferențe între o incrustație și o plombă. Vreau să insist asupra rezistenței, și asupra faptului că atunci când incrusta'ia se cimentează pe suprafața dintelui, se lipește adeziv și crește foarte mult rezistența întregului complex dinte-incrustație.

În afară de asta, incrustațiile care se fac în laborator, adică sunt făcute indirect, nu ca probele care se fac direct în dintele pacientului, pe loc, în cabinet, pot fi din mai multe materiale.

Noi recomandăm cel mai frecvent incrustațiile din material de ceramică sau porțelan, dar am folosit câteodată și cele din compozit. Amândouă se tratează în cuptoare la temperaturi crescute, așa încât să rămână stabile din punct de vedere al volumului, adică dacă beți rece sau foarte fierbinte să nu mai existe contracții sau dilatații ale materialului.

Ele sunt stabile ca volum, și sunt ulterior cimentate pe suprafața dintelui. O plombă micuță nu suferă aceste dilatații sau contracții la variații de temperatură. Cum am povestit înainte față de o plombă pe o suprafață mare, aceste modificări constante ale temperaturii alimentelor sau băuturilor pe care le consumăm determină mici contracții sau dilatări la interfață, adică acolo unde plomba se lipește de dinte.

Acestea sunt foarte, foarte mici aceste contracții, dar se poate întâmpla ca în timp, contractând-se de mai multe ori, să existe un spațiu milimetric între dinte și plombă, prin care în timp să se infiltreze salivă cu bacterii și cu alte lucruri și să apară o carie secundară. Șansele ca lucrurile acestea să se întâmple la o incrustație sunt de multe ori mai mici.

Încă un lucru pe care merită să-l menționăm - culoarea și strălucirea incrustației rămân pentru o perioadă mai lungă de timp, tocmai pentru că ele sunt realizate într-un laborator de tehnică dentară.

Plombele, în schimb, este nevoie ca la șase luni, când veniți la control, medicul să le mai dea un luciu, pentru ca ele să rămână foarte strălucitoare și cu o culoare frumoasă în gură. Ca să sumarizăm: n-o să mai facem deloc plombe și vom renunța total la ele?

Nu, bineînțeles, dar nu vreau să uit un aspect important incrustațiile trăiesc mai mult decât plombele. Sunt mai puțin invazive, adică distrug mai puțină substanță dentară decât coroanele dentare. Da, este și o diferență de preț între plombe și incrustații, dar trebuie să țineți cont și de toate avantajele pe care vi le-am spus anterior atunci când faceți această alegere. Nu uita să mergi la control la medicul dentist la fiecare șase luni, și... smile with style!

Articol recomandat de sport.ro
Ce lovitură! Vor să aducă Barcelona în România pentru inaugurarea stadionului
Ce lovitură! Vor să aducă Barcelona în România pentru inaugurarea stadionului
Citește și...
Fațete sau coroane dentare? Ce sunt și când se folosesc, pentru un zâmbet perfect

Fațetele și coroanele dentare sunt piese protetice din diverse materiale, care sunt ca niște “unghii false” ce se lipesc pe suprafața dinților, din considerente estetice sau funcționale.

Cum putem scăpa de dinții strâmbi și cum să alegem cel mai potrivit aparat dentar

După ce am aflat care sunt cauzele dinților strâmbi, vedem cum putem îndrepta situația. În această ediție a emisiunii Smile with Style, medicul stomatolog Alexandra Mircea explică avantajele și dezavantajele fiecărei soluții.

Care sunt cauzele dinților strâmbi și ce trebuie să facem pentru a ne corecta dantura

De ce avem dinții strâmbi? Pot fi cauze genetice, dar problemele pot veni și din obiceiuri vicioase sau pot apărea din cauza măselelor de minte, explică dr. Alexandra Mircea, în acest episod al emisiunii Smile with Style.

Recomandări
Nicușor Dan, după decizia CCR pe legea integrității: „Argumentele din sesizarea mea erau foarte solide”

Președintele României, Nicușor Dan, a reacționat după decizia de luni a Curții Constituționale privind legea integrității. 

Taxă nouă pentru dezvoltatorii imobiliari. Cum ar urma să fie folosiți banii și ce prevede noul Cod al Urbanismului

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, anunță o nouă taxă locală pentru dezvoltatorii imobiliari. Mecanismul ar urma să coreleze proiectele rezidențiale cu investițiile necesare în infrastructura publică.

Cum s-ar putea aplica noua lege a salarizării. România riscă să piardă o parte din cei 770 de milioane de euro din PNRR

Continuă discuțiile pe noua lege a salarizării, miercuri urmând să aibă loc o nouă întâlnire la care partidele ar urma să primească o variantă a proiectului, explică surse de la Cotroceni.