Unul din doi copii români suferă de obezitate. Suntem pe locul 2 în Europa
Dacă aveţi copii cu vârste între 5 şi 10 ani, acum este momentul să le vorbiţi despre alimentaţia sănătoasă. Nutriţioniştii spun că, în acest interval, încep să îşi formeze gusturile, pe care le vor păstra pe tot parcursul vieţii.
În prezent, ţara noastră a ajuns pe locul al doilea în Europa la obezitate infantilă. Problema s-ar rezolva prin educaţie şi singura variantă este să faceţi asta acasă, pentru că la şcoală sunt slabe şanse.
Cele mai importante în alimentaţia unui copil sunt fibrele din pâine, cereale sau paste. Apoi, în meniul zilnic trebuie incluse obligatoriu fructe şi legume. Urmează lactatele, apoi porţiile de carne sau ouă, care trebuie să fie mai mici. Abia pe ultimul loc sunt dulciurile. Este o schemă simplă, pe care psihologii vă recomandă să o desenaţi împreună cu cei mici şi să o lipiţi pe frigider.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Astfel, copiii înţeleg ce înseamnă alimentaţia sănătoasă, iar gustul pentru aceste alimente se formează de la vârste mici.
Lygia Alexandrescu: „Memoria nu joacă feste în ceea ce priveşte educaţia alimentară din copilărie. Copilul care creşte şi este expus la mediul colegilor şi presiunea socială. Nu uită că anumite excepţii se pot face şi, în rest, revenim la cine suntem noi de fapt.''
Lucrurile se complică atunci când copiii vor să mănânce pizza sau să bea sucuri acidulate. Tentaţia pentru alimente nesănătoase, dar bune la gust, este mare. Un copil din doi copii are probleme de greutate, în România, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Ce e de făcut?
Mircea Telegeanu, psiholog: „Un copil care nu manacă ţelină, de exemplu, sau leguminoase - nu e nimic grav în asta. Iau ţelina, am să o fierb la abur, că altfel o fac varză, şi o să adaug pe ea unt de arahide. Credeţi-mă că are gust de prăjitură. Copilul o va mânca.”
De mare ajutor este şi implicarea celor mici în pregătirea mesei.
Mircea Telegeanu, psiholog: „Dacă el o să cumpere singur portocala respectivă şi merge cu mama în bucătărie şi află cum se stoarce, cum Superman sau un alt erou a băut acel suc stors de el, credeţi-mă că îl va tenta.”
Aurelia Ionescu, mamă: „E mai uşor să mănânce dacă găteşte el, dacă îi place aspectul, să mănânce sănătos.”
Cu acest gând, Mary Balaban, ambasador Jamie Oliver în România, face voluntariat pentru câteva grupe de copii cu dizabilităţi.
Mary Balaban: „Învaţă foarte mult şi despre igiena din bucătărie, despre siguranţă, despre proprietăţile şi beneficiile pe care le au legumele şi fructele.”
La propunerea mai multor organizaţii, Ministerul Educaţiei ar urma să introducă în şcoli şi un curs opţional de educaţie nutriţională pentru clasele primare.
