Specialiști: Răspândirea globală a bolilor autoimune este pusă pe seama ”dietei occidentale”

Sistemul imunitar care odinioară proteja acum atacă țesuturile și organele.

Se fac eforturi internaționale majore pentru a combaterea aceastei tendințe – inclusiv o inițiativă al Institutului Francis Crick din Londra, unde doi experți, James Lee și Carola Vinuesa, au înființat grupuri de cercetare separate pentru a ajuta la identificarea cauzelor exacte ale bolilor autoimune.

„Numărul de cazuri de boli autoimune a început să crească în urmă cu aproximativ 40 de ani în vest”, a spus Lee pentru Observer, informează The Guardian. „Cu toate acestea, acum vedem că unele apar în țări care nu au avut niciodată astfel de boli înainte”.

De exemplu, cea mai mare creștere recentă a cazurilor de boli inflamatorii intestinale a avut loc în Orientul Mijlociu și Asia de Est. Înainte de asta cu greu văzuseră boala.”

Citește și

Reacția lui Dmitri Medvedev, după atacul ucrainean cu rachete americane ATACMS

Bolile autoimune variază de la diabet de tip 1 la artrită reumatoidă, boli inflamatorii intestinale și scleroză multiplă. În fiecare caz, sistemul imunitar atacă țesutul sănătos în loc de agenți infecțioși.

Numai în Marea Britanie, cel puțin 4 milioane de oameni au dezvoltat astfel de afecțiuni, unele persoane suferind mai chiar de mai multe boli. Pe plan internațional, se estimează acum o creștere între 3% și 9% pe an al bolilor autoimune. Majoritatea oamenilor de știință cred că factorii de mediu joacă un rol cheie în această creștere.

„Genetica umană nu s-a modificat în ultimele decenii”, a spus Lee. „Deci, ceva trebuie să se schimbe în lumea exterioară într-un mod care crește predispoziția noastră la boli autoimune.”

Această idee a fost susținută și de cercetătoarea Vinuesa. Ea a subliniat că un factor determinant au fost schimbările de alimentație care au avut loc pe măsură ce tot mai multe țări adoptau diete în ”stil occidental” și oamenii cumpărau mai mult fast-food.

„Din produsele fast-food lipsesc anumite ingrediente importante, cum ar fi fibrele, iar dovezile sugerează că această modificare afectează microbiomul unei persoane – colecția de micro-organisme pe care o avem în intestin și care joacă un rol cheie în controlul diferitelor funcții ale corpului”, a spus Vinuesa.
„Aceste schimbări în microbiomul nostru declanșează apoi boli autoimune, au fost descoperite peste 100 de tipur.”

Ambii oameni de știință au subliniat că susceptibilitățile individuale au fost implicate în contractarea unor astfel de boli, afecțiuni care includ și boala celiacă, precum și lupusul, care declanșează inflamații și umflături și poate provoca leziuni diferitelor organe, inclusiv inimii.

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"