Semnul după un infarct care poate indica un risc crescut de deces în următorii opt ani

62354424
Shutterstock

O persoană suferă un infarct miocardic la fiecare 40 de secunde, în Statele Unite, potrivit Centrelor americane pentru controlul şi prevenirea bolilor (CDC).

Bolile de inimă, inclusiv infarctul, reprezintă principala cauză de deces printre americani, dar majoritatea oamenilor supravieţuiesc primului ainfarct şi continuă să ducă o viaţă normală, potrivit Asociaţiei Americane a Inimii, scrie news.ro.

O persoană care acuză orice fel de durere severă la un an după un infarct miocardic ar putea avea un risc mai mare de deces în următorii opt ani, susţine un nou studiu.

Studiul, publicat joi, în Journal of the American Heart Association, a constatat că persoanele care au raportat dureri extreme la un an după infarct – chiar şi dureri care nu erau asociate cu probleme cardiace – au avut de două ori mai multe şanse de a muri în perioada de 8½ ani de studiu.

Durerea este un aspect căruia, atât medicii, cât şi pacienţii ar trebui să acorde o atenţie deosebită în lunile de după un infarct, spun cercetătorii.

Citește și
Acces gratuit la muzeu, teatru și operă, cu „trimitere culturală” de la medic. Explicația pentru aceste prescripții
Acces gratuit la muzeu, teatru și operă, cu „trimitere culturală” de la medic. Explicația pentru aceste prescripții

Tot mai mulţi oameni supravieţuiesc unui infarct miocardic

Studiile arată că tot mai mulţi oameni supravieţuiesc unui infarct miocardic comparativ cu deceniile anterioare, dar au existat puţine cercetări privind impactul durerii asupra mortalităţii după un infarct miocardic.

Pentru această cercetare, oamenii de ştiinţă au analizat datele de sănătate de la 18.376 de pacienţi cu atac de cord mai tineri de 75 de ani care au fost urmăriţi de un registru din Suedia între 2004 şi 2013.

Pacienţii au fost rugaţi să completeze chestionare care le evaluau nivelul durerii în timpul consultaţiilor de monitorizare.

Sondajul nu a clarificat însă timpul cât a durat durerea.

Durerea nu a fost neobişnuită în rândul supravieţuitorilor unui infarct. La două luni după atacul de cord, 65% au raportat unele dureri.

Acest număr a scăzut la aproximativ un an, când aproximativ 45% dintre pacienţi au raportat dureri moderate sau extreme.

Totuşi, chiar şi la nivelul moderat, oamenii păreau să fie expuşi riscului unor probleme de sănătate grave suplimentare.

În comparaţie cu participanţii care nu au raportat dureri, cei care au raportat dureri moderate aveau cu 35% mai multe şanse să moară din orice cauză în perioada de urmărire.

Alături de acestea, durerea părea să fie un indicator mult mai mare al riscului de deces decât chiar şi factori precum consumul de tutun.

Studiul nu a putut preciza cauza exactă a legăturii dintre durere şi riscul de deces.

Dr. George Dangas, cardiolog şi şef al secţiei de cardiologie de la Spitalul Mount Sinai Queens, din New York, crede că durerea ar putea fi un semn de inflamaţie.

„Ar putea exista un mecanism prin care durerea agravează într-un fel sistemele mai largi din organism, inclusiv prin afectarea negativă a sistemului cardiovascular”, a declarat pentru CNN dr. Dangas, care nu a fost implicat în acest studiu.

Efecte secundare care ar putea fi mortale

Persoanele care iau medicamente pentru dureri extreme pot avea, de asemenea, efecte secundare care ar putea fi mortale, a spus el.

Multe analgezice, chiar şi cele vândute fără prescripţie medicală, pot creşte riscul de probleme cardiovasculare.

În plus, durerea ar putea fi un factor de descurajare a schimbărilor în stilul de viaţă, care ar putea reduce riscul unei persoane de a suferi un alt infarct, cum ar fi exerciţiile fizice.

Dr. Dangas consideră că noul studiu ar putea reaminti medicilor să acorde o atenţie deosebită pacienţilor cu infarct miocardic care borbesc despre durere.

„În medicină, avem tendinţa de a face multe studii, multe teste, de a lua multe imagini, dar, la sfârşitul zilei, poate că ceva care este simplu, cum ar fi concepţia subiectivă a unei dureri semnificative, ar putea fi trecută cu vederea”, a spus el.

„Aş spune, pe baza acestui studiu, că un mod foarte simplu de a evalua durerea este foarte important”.

Persoanele mai predispuse să raporteze dureri extreme

Cercetătorii au descoperit că trei grupuri demografice au fost mai predispuse să raporteze dureri extreme: femeile, nefumătorii şi cei cu diabet.

Dr. Dangas a spus că medicii ar trebui să se asigure că nu trec cu vederea aceşti pacienţi atunci când menţionează anume durerea severă.

Pentru pacienţi, dr. Dangas le recomandă ca fiind important să fie sinceri cu furnizorii de servicii medicale cu privire la modul în care se simt şi să nu minimalizeze durerea.

Persoanele care suferă un infarct miocardic merg adesea la reabilitare cardiacă, unde primesc instruire sub supraveghere medicală cu privire la exerciţiile care sunt bune pentru recuperare şi pentru sănătatea inimii în general.

De asemenea, vor primi lecţii despre cum să mănânce sănătos şi consiliere care poate ajuta la reducerea nivelului de stres şi la gestionarea depresiei, care poate apărea uneori după un infarct miocardic.

Reabilitarea cardiacă reduce riscul de deces în cei cinci ani după un infarct cu aproximativ 35%, potrivit unui studiu din 2016.

Schimbările stilului de viaţă ca acestea sunt adesea unele dintre cele mai importante lucruri pe care le poate face un supravieţuitor al unui infarct, mai ales dacă are dureri după aceea, spun medicii.

„Pentru pacienţii cu dureri, este deosebit de important să se reducă alţi factori de risc, cum ar fi fumatul, tensiunea arterială ridicată şi nivelul ridicat de colesterol”, a comentat coautoarea studiului, dr. Linda Vixner, profesor de ştiinţe medicale la şcoala de sănătate şi bunăstare, din cadrula universităţii Dalarna, din Suedia.

Articol recomandat de sport.ro
Radu Drăgușin s-a căsătorit cu Ioana Stan! Imagini cu superba soție a „Dragonului”
Radu Drăgușin s-a căsătorit cu Ioana Stan! Imagini cu superba soție a „Dragonului”
Citește și...
Acces gratuit la muzeu, teatru și operă, cu „trimitere culturală” de la medic. Explicația pentru aceste prescripții
Acces gratuit la muzeu, teatru și operă, cu „trimitere culturală” de la medic. Explicația pentru aceste prescripții

Spitalul de Boli Infecțioase Cluj testează în premieră națională un proiect prin intermediul căruia pacienții vor primi de la medic o trimitere culturală, pe lângă tratament.

Cele mai frecvente forme de cancer la bărbați, în România. CNAS trage un semnal de alarmă
Cele mai frecvente forme de cancer la bărbați, în România. CNAS trage un semnal de alarmă

Cancerele de prostată și de vezică urinară sunt printre cele mai frecvente forme de cancer la bărbați în România.

Mihaela Bilic a explicat cum a scăpat de ochelari. „De azi pe mâine îți recapeți vederea de altădată”
Mihaela Bilic a explicat cum a scăpat de ochelari. „De azi pe mâine îți recapeți vederea de altădată”

Mihaela Bilic a reușit să scape de ochelari, la 55 de ani. Medicul nutriționist a suferit o operație, în primele zile ale anului, iar rezultatele au fost spectaculoase.

Recomandări
Gaura bugetară din 2025, sub estimările din toamnă. Șeful Finanțelor promite bani pentru mediul de afaceri
Gaura bugetară din 2025, sub estimările din toamnă. Șeful Finanțelor promite bani pentru mediul de afaceri

Vești bune de la Ministerul Finanțelor. Deficitul bugetar a fost anul trecut mai mic decât era estimat, iar asta ar putea însemna împrumuturi mai ieftine pentru stat și mai multă credibilitate în fața investitorilor ori a Comisiei Europene.

Răspunsul dur al UE pentru SUA, în scandalul Groenlanda. Europarlamentarii au suspendat acordul comercial cu americanii
Răspunsul dur al UE pentru SUA, în scandalul Groenlanda. Europarlamentarii au suspendat acordul comercial cu americanii

Parlamentul European a decis să suspende procesul de ratificare a acordului comercial între UE și SUA, ca urmare a recentelor amenințări din partea președintelui american Donald Trump, au confirmat principalele grupuri politice europalamentare.

Ce înseamnă anunțul șefului Armatei privind pregătirea pentru un „efort de război”: „Nu înseamnă intrarea în război!”
Ce înseamnă anunțul șefului Armatei privind pregătirea pentru un „efort de război”: „Nu înseamnă intrarea în război!”

„Populația României trebuie să fie pregătită pentru susținerea unui efort de război”. Declarația îi aparține șefului Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad.