România are primul program pentru sănătate aprobat de CE. 3,6 milioane de euro au fost alocate pentru sistemul sanitar

Banii ar trebui cheltuiți până în 2029 pentru construcții și echipamente noi, unități ambulatorii, clinici de specialitate și medicină de familie. Există fonduri inclusiv pentru domeniul oncologic și prevenție. Este nevoie, însă de mobilizarea autorităților locale și centrale a medicilor și a managerilor de spitale, care trebuie să acceseze acești bani pentru pacienți.

10,5 milioane de lei, bani europeni, are de cheltuit până la finalul anului viitor, Spitalul Clinic Judetean de Urgenta din Arad. Unitatea va fi extinsă cu 500 de metri pătrați și va avea aparate noi: un computer tomograf, un aparat de radiologie și un ecograf.

Radu Jipa, șef UPU Arad: „Să reducem timpii pe care pacienții nostri îl petrec în spital. Sperăm să reducem aglomerarea din secțiile de imagistică ale spitalului și să ne facem treaba mult mai bine si mai repede ca până acum.”

Banii europeni au fost salvarea şi pentru un spital din Buzău. La un pas de închidere în 2010, unitatea medicală de boli cronice din Smeeni a primit 10 milioane de euro pentru informatizare și cumpărarea de echipamente medicale, printre care şi un RMN.

Reporter: „Cât de complicat a fost să accesați aceste fonduri?”

Marilena Dobrescu, manager spitalul de boli cronice Smeeni: „Este mult de muncă, nu este foarte complicat. La acest moment avem în implementare un proiect de aproape 3 milioane de euro prin care extindem baza de tratament a spitalului cu o construcție nouă aflată în plină executare.”

Este pentru prima dată când România are un program special pentru sănătate: programul operaţional de sănătate aprobat de Comisia Europeană - adică 3,6 miliarde de euro.

Avem la dispoziţie 6 ani să cheltuim această sumă uriaşă în două direcţii prioritare pentru program: investiţii în construcţia spitalelor, în ambulatorii, în echipamente, practic în servicii prin care medicina să fie cât mai aproape de comunităţile care au acum acces greoi la servicii medicale. O altă direcţie pentru care avem peste 300 de milioane de euro - este axată pe cercetare în medicină, prevenţie şi oncologie, dar şi investiţii în tehnologie şi cursuri de perfecţionare pentru 50 de mii de cadre medicale. Există bani inclusiv pentru medicina de familie.''

Acum, cel mai important este ca administartorii insitutiilor de sănătate să se mobilizeze şi să scrie proiecte ca să poată primi aceşti bani.

Raluca Preluca, consultant: „De exemplu, ambulatoriile, pot să se uite să vadă care sunt oportunităţile şi să crească în acest domeniu. Va fi o provocare pentru autoritatea de management să asigure un management sigur al fondurilor. Teoretic ar trebui să existe această cooperare între nivelul central cu aceste organisme regionale.”

În ajutorul managerilor de instituţii sanitare ar ar trebui să vină şi Ministerul Sănătăţii.

Alexandru Rafila, Ministrul Sănătății: „Vom extinde echipele actuale care se ocupa de PNRR sau de alte proiecte pentru că sunt lucruri importante: să nu existe suprapunere, adică să nu finanţezi acelaşi lucru de 2 ori. E vorba şi de completarea finanţării pentru spitalele regionale.”

O parte din banii europeni - 1,2 miliarde de euro - vor ajunge şi la cele 3 spitale regionale, Iaşi, Cluj şi Craiova.

Articol recomandat de sport.ro

Moscova exultă după lovitura de proporții primită de Polonia