Mai grav e că 80% dintre afecțiuni sunt dobândite și țin de alimentația hipercalorică și cu prea multă sare, de statul excesiv în fața ecranelor și de lipsa de mișcare. Însă cele mai mari creșteri se observă în cazul afecțiunilor neuropsihice – ADHD, depresie și tulburări de spectru autist.
Aproape 800 de cadre medicale din cele 500 de cabinete școlare au colectat date din scrisori medicale și din controalele periodice în clase, din anul școlar trecut. În numai un an de la precedenta raportare, procentul minorilor care suferă de boli cronice a crescut de la 20 la 23%. Cele mai des întâlnite sunt tulburările de vedere – 40% dintre afecțiunile cronice, cele din sfera neuropsihică – 21% și cele metabolice – 15%.
Diana Voican, medic pediatru nutriție: „«Epidemia» de miopie – cam 10% dintre copii sunt cu probleme de refracție. Se datorează, în mare parte, acestei expuneri prelungite la ecrane. Recomandarea, pentru copilul mic, este de maximum o jumătate de oră. Iar pentru copiii mari, o oră și jumătate, dacă au și teme de făcut pe computere.”
Din 150.000 de copii, 3.400 sunt obezi și 700 subnutriți. Ministerul Educației transmite că a organizat, prin ONG-uri, cursuri acreditate de nutriție pentru o mie de profesori, în parteneriat cu Ministerul Sănătății. Medicii pediatri spun, totuși, că modelul văzut în familie are un impact mai mare decât lecțiile de la dirigenție, biologie și dezvoltare personală.
Corespondent Știrile ProTV: „Frecvența cazurilor de obezitate crește progresiv, pe grupe de vârstă – pleacă de la 9% la preșcolari și ajunge la 32% la liceeni. Zona sensibilă e gimnaziul, când gustările școlarilor tind să scape de sub controlul părinților. Medicii spun că soluția optimă e pachetul de acasă, cu un sendviș și un fruct sau o lipie umplută și un iaurt. Plus o sticlă de apă. Toate au săruri utile organismului tânăr, fără sare în exces.”
440 de elevi din București au dobândit boli renale și chiar pietre la rinichi, provocate de cantitatea de sare de 3-4 ori mai mare față de cea optimă. În premieră, raportul medicilor școlari include și cazurile de ADHD – 1.300, doar în Capitală, de autism – 1.100, de depresie – 160 și de anorexie.
Mădălina Bădescu, medic specialist psihiatru: „Există un dezechilibru care trebuie tratat. Deseori e nevoie și de tratament psihiatric, pentru că deseori asociază depresia, anxietatea, o tulburare obsesiv-compulsivă. Pentru acestea, noi avem medicamente care funcționează.”
Concluziile medicilor școlari bucureșteni ar putea fi un semnal de alarmă și pentru cei din provincie, unde familiile au oricum acces mai greoi la servicii de prevenție.
