Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului este marcată anual pe 4 februarie, o inițiativă globală a Uniunii Internaționale de Control al Cancerului (UICC) pentru a crește conștientizarea, a promova prevenția, diagnosticul timpuriu și tratamentul, și pentru a sprijini persoanele afectate de această boală. Astfel că, Știrile PRO TV prezintă ce initiațive există pe plan național.
Din păcate, în lipsa unor programe naţionale funcţionale, mii de români depind, de multe ori, de iniţiative independente pentru a-şi verifica starea de sănătate.
În România, anual se diagnostichează peste 95.000 de cazuri noi de cancer și se produc aproape 54.000 de decese. Estimările arată o creștere a incidenței cancerului cu 6%, până în anul 2035, cu 8,3% la bărbați și 3,3% la femei, potrivit INSP.
Într-un studiu publicat de OCDE se menționează că aproximativ 2,7 milioane de cazuri noi de cancer au fost diagnosticate în UE în anul 2024, o creştere de aproximativ 30% faţă de anul 2000, şi estimează că la orizontul anului 2040 această creştere va fi de 18% faţă de anul 2022.
Pacienții diagnosticați cu cancer beneficiază de o serie de drepturi legale menite să le asigure accesul la tratamente esențiale. Începând cu anul 2023 a început să fie implementat Planul Național de Combatere a Cencerului, după intrarea în vigoare a Legii nr. 293/2022, ca parte a Programului Național de Oncologie deja existent la nivel național.
Planul integral poate fi consultat AICI.
Programul Național de Oncologie este derulat de Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). În cadrul acestuia, persoanele înscrise beneficiază gratuit de terapii oncologice pentru toate tipurile de cancer, incluzând tratamente cu citostatice, hormonoterapie, imunoterapie, terapii personalizate de ultimă generație, precum și tratamente simptomatice.
În România, programele existente pentru cancer includ în principal inițiative de screening și depistare precoce, aliniate cu Planul Național de Combatere a Cancerului și cu strategii finanțate și/sau susținute de UE. Până în prezent, screening-ul este organizat pentru cancerul de col uterin, în special prin testarea primară HPV.
Cancerul de col uterin
Cancerul de col uterin este una dintre puținele forme de cancer care pot fi prevenite aproape complet prin screening regulat și vaccinare anti-HPV, iar România derulează un program național de screening destinat femeilor cu vârste între 25 și 64 de ani, indiferent de statutul de asigurat.
La nivel global, anual sunt diagnosticate cu cancer de col uterin 600.000 de femei, iar dintre acestea, 16% diagnosticate în stadiu avansat supraviețuiesc.
„România are una dintre cele mai ridicate rate de incidență și mortalitate prin cancer de col uterin din UE: Incidență: 30 cazuri/100.000 femei/an. Mortalitate: 11-14 decese/100.000 femei/an (de 3 ori peste media UE). Peste 95% din cazurile de cancer de col uterin sunt cauzate de infecția cu HPV”, declara medicul Laura Mustață pentru stirileprotv.ro anul trecut.
Programul presupune efectuarea testului Babeș-Papanicolau și, în funcție de vârstă și de recomandarea medicului, testarea pentru infecția cu HPV. Scopul este identificarea leziunilor precanceroase, într-un stadiu în care acestea pot fi tratate simplu și eficient, înainte de a evolua spre cancer invaziv, potrivit Ministerului Sănătății.
Testarea se face gratuit, prin intermediul medicului de familie sau în cabinete ginecologice și unități medicale aflate în contract cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
Conform datelor furnizate de specialiştii INSP pentru News.ro, în 2025 au fost înregistrate 3368 de cazuri noi de cancer de col uterin şi 1793 de decese.
Doar în primele şase luni ale anului trecut au fost înregistrate 1.560 de cazuri noi de cancer de col uterin. În ultimii 5 ani aceste cifre s-au menţinut relativ constante, fără diferenţe mari de la un an la altul.
Numărul total de persoane care trăiesc cu cancer de col uterin în acest moment în România este de 38.876, conform datelor furnizate de INSP.
Vaccinarea anti-HPV
Vaccinarea împotriva virusului HPV reprezintă una dintre cele mai eficiente măsuri de prevenție primară a cancerului de col uterin, care afectează tot mai multe femei în România. Vaccinarea este disponibilă gratuit pentru tinerii de până la 26 de ani și cu reducere de 50% pentru femeile între 26 si 45 de ani.
Pentru a beneficia de vaccin este nevoie de o rețetă medicală de la medicul de familie. Vaccinul se face în trei doze (la interval de două luni) și o singură doză costă aproximativ 600 de lei, la preț întreg.
Ministerul Sănătății arată că vaccinarea anti-HPV „oferă protecție pe termen lung și contribuie semnificativ la reducerea incidenței cancerelor asociate infecției cu HPV”. Administrarea vaccinului se face prin medicul de familie, pe baza solicitării sau a recomandării medicale.
În medie, cinci femei mor zilnic în România din cauza unui cancer care poate fi prevenit în proporție de peste 90% prin vaccinare și screening regulat, avertizează asociaţia Rotary Club Bucureşti Nord.
Cancerul de sân
Cancerul de sân este cea mai frecventă formă de cancer diagnosticată la femei, iar depistarea precoce influențează decisiv prognosticul. În România, programele de screening mamar se adresează în principal femeilor cu vârste între 50 și 74 de ani, considerate categorie de risc mediu, dar pot include și persoane mai tinere, la recomandarea medicului.
Screeningul constă în efectuarea mamografiei gratuite, la intervale regulate, în cadrul centrelor de screening sau al unităților mobile, acolo unde acestea sunt disponibile. În cazul unui rezultat suspect, pacientele sunt direcționate către investigații suplimentare (ex. ecografie mamară, RMN mamar sau biopsia).
Accesul la screening se face, de regulă, prin medicul de familie. Nu există un program special pentru acest tip de cancer, dar un program special este în dezvoltare, potrivit Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.
Cancerul colorectal
Cancerul colorectal se numără printre cele mai frecvente tipuri de cancer în România, afectând atât femeile, cât și bărbații. Serviciile de prevenție vizează în special persoanele cu vârsta de peste 50 de ani, dar și pe cele cu istoric familial sau alți factori de risc. România nu are încă un program naţional funcţional pentru cancerul colorectal, iar testarea este la un nivel minim, de 3%.
Screeningul presupune, în primă etapă, testarea pentru sângerări oculte în scaun, (denumit FIT – fecal immunochemical test), care poate detecta sângerări microscopice nedetectabile cu ochiul liber, o metodă simplă și neinvazivă. În cazul unui rezultat pozitiv sau al unui risc crescut, se recomandă colonoscopia, investigație care permite identificarea și îndepărtarea leziunilor precanceroase.
Cancer pulmonar, un program în dezvoltare
În România nu există încă un program de screening pentru cancerul pulmonar în ciuda numărului mare de cazuri. În luna noiembrie a anului trecut, Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” anunța începerea proiectului „Screeningul Cancerului Pulmonar-Program Național de Detectare Precoce”, proiect implementat în parteneriat cu Institutul Național de Sănătate Publică, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, fundația Centrul Pentru Politici și Servicii de Sănătate și Asociația Română Anti-Sida.
„Obiectivul general al proiectului este: Lărgirea accesului egal și în timp util, echitabil și nediscriminatoriu, la servicii de sănătate de calitate și cost eficace, centrate pe pacient, pentru 27.118 de persoane din grup țintă”, se arată într-un comunicat de presă al institutului.
În fiecare an sunt diagnosticate peste 12.000 de cazuri noi.
„8 din 10 cazuri sunt cauzate de fumat, iar vârsta la care boala apare a scăzut dramatic, în jurul a 50 de ani”, avertizează prof. dr. Cristian Oancea, managerul Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș” din Timișoara.
Cele mai frecvente forme de cancer în România
Estimările pentru România ale Centrului Comun pentru Cercetare, arată că în anul 2022 s-au diagnosticat 95.276 de cazuri noi de cancer.
La femei, ca cancerul de col uterin este al treilea ca frecvență, după cancerul de sân și cancerul colorectal. În schimb, la bărbați, primele 5 localizări ale cancerului sunt cancerul pulmonar, cancerul de prostată, colorectal, cancerul de vezică urinară și cancerul gastric, mai arată INSP.
