A spus-o premierul interimar, Ilie Bolojan, în contextul în care România are cei mai mulți absolvenți de medicină din Europa și, în același timp, se confruntă cu un deficit de doctori, mai ales în orașele mici. Potrivit șefului guvernului, cheltuielile cu sănătatea au crescut de patru ori, dar nu și calitatea serviciilor.
Anual, România pregătește mii de medici, dar mai puțin de jumătate dintre aceștia se și angajează apoi în sistemul de stat.
Ilie Bolojan, premierul interimar al României: „În fiecare an școlarizăm aproximativ 7.000 de medici, deci avem 7.000 de absolvenți, dintre care, la medicină generală, jumătate sunt la taxă, jumătate fără taxă, adică suportate integral de statul român. Avem 4.000-5.000 care își iau rezidențiatul, iar la final avem 1.000-1.500 care sunt angajați în sistem. Deci avem o situație în care numărul de absolvenți este mai mare decât necesarul nostru și avem niște decalaje foarte mari.”
Președintele G6 - Alianța celor șase mari universități de medicină și farmacie din România spune însă că, din numărul total de studenți, câteva mii sunt străini care vin să studieze aici contra cost.
Octavian Crețu, rector UMF Timișoara, președinte G6: „Noi școlarizăm studenți nu numai pentru România. Suntem o țară membră a UE, iar cetățenii români au dreptul să-și desfășoare studiile în universitatea noastră, probabil dorind să lucreze într-un stat terț. Se pune problema locurilor bugetate. Aici Ministerul Educației și Guvernul României pot să-și stabilească un număr și un necesar al domniilor lor.”
Ministrul Educației, Mihai Dimian, admite că se poate vorbi despre o școlarizare excesivă în cadrul universităților și că problema apare la rezidențiat - următoarea etapă de pregătire a medicilor - unde toate costurile sunt susținute de stat, chiar dacă numărul rezidenților este de patru ori mai mare decât deficitul din sistem.
În replică, ministrul interimar al sănătății, Cseke Attila, a transmis că, dacă ar avea un mandat prin care să poată genera politici publice, ar propune desființarea rezidențiatului în forma actuală și reorganizarea formei și duratei de pregătire pentru specialiști din sănătate, după modele din afară.
Corespondent Știrile PRO TV: „Ultimul raport OECD privind sistemul de sănătate din România arată că țara și-a extins masiv capacitatea de formare medicală, dar nu reușește să păstreze medicii în sistemul de stat și nu îi distribuie acolo unde este nevoie de ei. În orașe sunt peste 90% dintre spitale și clinicile de specialitate independente, precum și 60% dintre cabinetele de medicină de familie. Tot aici lucrează peste 90% dintre medici, deși aproximativ jumătate din populație trăiește în sate și comune. Peste jumătate dintre specialiști sunt în cele șase mari centre universitare, la București, Timișoara, Iași, Cluj, Craiova și Târgu Mureș, în timp ce în orașele mai mici se închid secții din cauza lipsei de medici.”
Marius Ungureanu, director UBB: „Nu există în România un proces care există în alte state: planificarea resursei umane din sănătate. Noi ne izbim de această problemă când acești absolvenți termină studiile și trebuie să vedem cum îi încadrăm în sistemul de sănătate. Ei bine, atunci este tardiv, pentru că aceste lucruri trebuie discutate înainte de a scoate locurile pentru aceste facultăți.”
România are o strategie de resurse umane în sănătate, dar a rămas în mare parte pe hârtie.
