Medic: Tusea persistentă poate semnala afecțiuni grave. Când să te îngrijorezi și să ceri ajutorul unui pneumolog
Tusea persistentă poate semnala afecțiuni grave, iar diagnosticarea corectă prin radiografii și alte teste este esențială pentru tratament, a precizat dr. Mariana Bănică, medic primar pneumolog în cadrul MedLife Floreasca.
Tuberculoza (sau TBC) este o boală care există de mii de ani, fiind cunoscută în trecut sub denumirea de „ftizie”. Este cauzată de bacilul de tuberculi sau Mycobacterium tuberculosis. În 2023, o estimare a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) arăta că 10,8 milioane de persoane s-au îmbolnăvit de tuberculoză. În Raportul global asupra tuberculozei 2024, tuberculoza este considerată principala ucigaşă dintre toate bolile infecţioase din lume.
Dr. Mariana Bănică susţine că după perioada pandemiei de COVID-19 a avut de-a face cu „o explozie de cazuri de tuberculoză pulmonară”, forme diseminate, cu aspect radiologic care evidenţia o formă avansată, cu contagiozitate ridicată. Dar medicul are destul de frecvent şi alte patologii la cabinet. Vede cazuri de cancer pulmonar care apar la pacienţi din ce în ce mai tineri, întrucât a scăzut foarte mult vârsta de la care tinerii încep să fumeze.
„În sezonul rece sunt foarte frecvente cazurile de bronşite virale, deopotrivă şi tusea reziduală care uneori poate persista până la 6-8 săptămâni, pneumoniile virale sau bacteriene, iar primăvara şi toamna vin pacienţii cu astm, care sunt alergici la polen, puf sau ambrozie”, explică dr. Mariana Bănică.
Tusea, un simptom comun, dar adesea înşelător
Peste 90% dintre pacienţii care se prezintă la medicul pneumolog de la MedLife acuză tuse. Atunci când este tuse cronică, dr. Bănică efectuează o evaluare detaliată care poate include radiografii pulmonare, spirometrie sau tomografii toracice pentru a exclude afecţiuni severe precum astmul, BPOC, tromboembolismul pulmonar sau cancerul.
„Tusea este unul dintre simptomele care pot ascunde multe boli. Tusea persistentă iritativă, care nu cedează la tratament antitusiv sau antibiotic îi determină pe pacienţi să apeleze la pneumolog. O radiografie pulmonară, de cele mai multe ori, poate ajuta întrucât poate evidenţia o pneumonie, tuberculoză sau cancer. Dacă se impun şi alte investigaţii, în cazul în care radiografia nu este suficientă, se poate opta în funcţie de caz la spirometrie cu test bronhodilatator pentru a confirma sau infirma un diagnostic de astm sau BPOC”, susţine medicul, care poate completa investigaţiile cu CT (tomografie computerizată) torace cu substanţă de contrast, în cazul în care suspicionează cancer, tromembolism pulmonar, pneumopatii interstiţiale pulmonare, bronşiectazii.
De asemenea, se poate efectua examen de spută pentru a identifica dacă aceasta este suprainfectată sau dacă se suspicionează tuberculoză pulmonară. Uneori este nevoie şi de bronhoscopie sau biopsii pulmonare, dacă este necesară confirmare anatomopatologică în cazurile de cancer pulmonar.
Durata tusei, importantă pentru pacient, dar şi pentru medic
Diferenţierea dintre o boală acută şi una cronică se face în funcţie de durata tusei. În cazul infecţiilor respiratorii simple, tusea are debut recent 2-3 săptămâni, însoţită de febră, frisoane, nas înfundat, dureri musculare, stare generală de rău şi poate dura şi până la 6 săptămâni.
În cazul pacienţilor cu astm sau BPOC, tusea durează de luni sau ani, cu perioade de accentuare şi înrăutăţire a simptomatologiei, în funcţie de expunerea prelungită la polen, praf, fum de ţigară, infecţii virale. Uneori se poate însoţi de respiraţie dificilă accentuată la eforturi din ce în ce mai mici (efortul de a se îmbrăca) sau în repaus. Pot apărea şi acuze de senzaţie de presiune în piept şi respiraţie şuierătoare uneori.
„Dacă durata tusei este mai mare de 3 luni, dacă este însoţită de scădere în greutate, lipsa poftei de mâncare, spute cu sânge, respiraţie dificilă – toate acestea ar trebui să-l determine pe pacient să solicite consult de specialitate”, atrage atenţia dr. Mariana Bănică.
Pneumologia, o specializare de suflet cu poveşti care inspiră
Pentru dr. Bănică, a fi un medic bun înseamnă a fi un bun ascultător şi a trata pacientul cu empatie şi respect. „A fi un medic bun, după părerea mea, înseamnă a fi OM înainte de toate, a empatiza şi a respecta, a şti să comunici şi să fii receptiv la nevoile pacienţilor. Pentru a fi un pneumolog bun, consider este necesar să ştii să iei decizii corecte şi concrete, să explici permanent pacientului detalii legate de diagnostic, ce tratament sau ce alte investigaţii sunt necesare, folosind un limbaj cât mai comun şi pe înţelesul tuturor”, este de părere medicul, care a avut o mulţime de cazuri interesante pe care le-a tratat.
„Fiecare pacient este unic în felul său şi prin modul în care reacţionează şi răspunde la opţiunile de tratament. Am în minte, totuşi, cazul unui pacient care, din pasiune, se ocupa de creşterea şi îngrijirea hamsterilor. Fusese diagnosticat cu astm, avea tratament administrat corespunzător, însă testele alergologice evidenţiau alergie la păr de animale – printre care şi hamsteri. Deşi era un pacient foarte cooperant, ordonat, venea permanent la evaluare, îşi urma tratamentul conform recomandărilor, cu tehnică de administrarea impecabilă (ghidul de astm recomandă verificarea tehnicii de administrare a tratamentului la fiecare vizită a pacientului la medicul pneumolog), din păcate, pasiunea pe care o avea şi expunerea permanentă la alergen făceau dificilă posibilitatea de control a bolii. Pacientul a reuşit să renunţe de bună voie la această pasiune, atunci când soţia a rămas însărcinată. Odată cu venirea pe lume a copilului, există probabilitatea, datorită expunerii la păr de animale, ca şi acesta să dezvolte în timp simptome de astm. Pentru a preveni acest lucru a preferat să găsească altă familie animăluţelor şi în acest fel a reuşit să-şi facă şi lui un bine, obţinând un control al bolii şi renunţând treptat la tratament”.
Un alt caz deosebit aflat în grija pneumologului este cel al unei femei cu alergii multiple şi intoleranţe medicamentoase, a cărei afecţiune necesita soluţii creative.
„Pacienta lucrase în mediu toxic, cunoscută cu alergii multiple – medicamentoase, alimentare, praf, mucegai, cu teste alergologice efectuate în antecedente, cu diagnostic de astm confirmat şi prin spirometrie. Încercarea de tratare a bolii ne-a dat mari bătăi de cap, întrucât pacienta nu putea tolera medicaţia din cauza reacţiilor adverse. S-a reuşit o perioadă ca simptomele să fie ţinute sub control cu unul dintre produsele inhalatorii (combinaţie de bronhodilatator cu acţiune de lungă durata şi corticoterapie inhalatorie) care existau în farmacii, cu doză mare a acestui produs, la care am adăugat suplimentar încă un dispozitiv cu corticoterapie inhalatorie, cu aceeaşi substanţă, pentru a putea creşte în acest fel doza de cortizon inhalator, care ajută la reducerea inflamaţiei şi reducerea simptomelor şi a exacerbărilor”, a afirmat medicul, care a constatat că după o perioadă nu a mai fost eficace nici această combinaţie, motiv pentru care a început demersurile pentru terapia biologică.
„În urma asocierii medicaţiei biologice simptomele s-au diminuat, iar funcţia respiratorie a avut o ameliorarea faţă de spirometriile anterioare. S-a reuşit astfel o îmbunătăţire a stării generală a pacientei, a fost redusă doză de medicaţie inhalatorie. Pacienta era mulţumită că putea respira mai bine şi că se putea descurca şi singură, nefiind nevoie să depindă de cei din familie”, a menţionat dr. Bănică.
Pacienţii cu astm bronşic pot avea o viaţă normală
Aproximativ 262 de milioane de oameni sufereau de astm bronşic în 2019, potrivit datelor OMS. Această boală cronică netransmisibilă (BNT), care afectează atât copiii, cât şi adulţii, a provocat 455.000 de decese în acelaşi an. Cele mai multe decese legate de astm bronşic apar în ţările cu venituri mici şi medii, unde diagnosticarea insuficientă şi tratamentul insuficient reprezintă o provocare.
„Pacienţii cu astm, care sunt diagnosticaţi la timp şi trataţi corespunzător, pot avea o viaţă absolut normală, putând efectua activitate fizică zilnică în limita tolerabilităţii, cu utilizare de medicaţie inhalatorie la nevoie, înainte de începerea efortului fizic”, susţine dr. Bănică.
În schimb, tratamentul necorespunzător şi lipsa de control a simptomelor pot afecta activitatea zilnică a pacienţilor, care nu-şi pot îndeplini sarcinile de serviciu, spre exemplu. Astfel creşte numărul de vizite la camera la gardă, uneori al spitalizărilor repetate la intervale scurte de timp.
„Pacienţii astmatici se prezintă la consult în toate anotimpurile, nu există o anume perioadă. Primăvara prin expunerea la polen – când înfloresc pomii se accentuează simptomele, vara târziu şi în lunile de toamnă, pe fondul expunerii la ambrozie creşte numărul de exacerbări, iar în sezonul rece infecţiile respiratorii virale şi bacteriene reprezintă principala cauză de prezentare la consult a pacienţilor cu astm”, specifică medicul.
În opinia specialistei, profilaxia are un rol important în practica de zi cu zi. În ceea ce priveşte patologia pulmonară, profilaxia se face prin:
- modificarea stilului de viaţă: evitarea expunerii la noxe profesionale pe cât posibil, purtarea de măşti la locul de muncă, evitarea alergenilor, evitarea expunerii la fum degajat de încălzirea locuinţelor cu lemne.
- renunţarea la fumat şi organizarea de campanii antitutun.
- vaccinarea antigripală la începutul sezonului rece şi antipneumococică la pacienţii cu risc (peste 65 ani, cu boli cardiovasculare sau diabet).
