Medic: Imunitatea oferită de vaccinare este superioară celei obţinute de trecerea prin boală
Medicul de familie Valeria Herdea, vicepreşedinte al Colegiului Medicilor din România, afirmă că protecţia vaccinală este "net superioară" celei rezultate după boală.
Persoanelor care au avut COVID-19 li se recomandă să se vaccineze la una - trei luni după ce s-au vindecat.
"Cei care au trecut prin boală au recomandarea ca, la un interval de minim o lună până la trei luni, să se vaccineze. Titrul de anticorpi pe care noi îl căpătăm în urma îmbolnăvirii poate să fie protector până la un moment dat, după care acesta scade şi avem nevoie de vaccin. De aceea se discută la modul foarte serios ca persoanele care au trecut prin boală şi nu au dezvoltat o imunitate solidă să se vaccineze. Pe de altă parte, controlul eficient al evoluţiei bolii în următorii ani se va putea face doar prin vaccinarea extinsă. Observaţia clinică, pe cohorte populaţionale mari, pe perioade mai lungi, ne va permite accesul la situaţia potenţialelor reîmbolnăviri în cazul persoanelor care au trecut prin boală şi la situaţia protecţiei celor vaccinaţi. Studiile de până acum arată că protecţia vaccinală este net superioară celei rezultate după boală. În practică, formele grave de boală au dat o imunitate mai bună, dar formele uşoare de boală au lăsat o imunitate care, din păcate, duce pacientul în situaţia riscantă de a se reîmbolnăvi foarte uşor şi a dezvolta forme severe", a precizat, pentru Agerpres, Valeria Herdea.
Ea a subliniat că nu există un tratament propriu-zis pentru COVID-19, că virusul poate ataca mai multe organe (plămânii, creierul, intestinul), afectând atât persoanele sănătoase anterior, cât şi pe cele cu comorbidităţi (boli preexistente).
Valeria Herdea a adăugat că mai mulţi pacienţi i-au cerut să fie trecuţi pe o listă de aşteptare în vederea vaccinării şi că una dintre întrebările frecvente este legată de produsul recomandat în acest sens.
"Ştim cu toţii că există 151 de vaccinuri care au intrat în cursa finală pentru a putea fi puse pe piaţă. Dintre acestea 11 au ajuns în faza a treia. Dintre toate acestea, Uniunea Europeană a stabilit relaţii cu şase dintre producători, iar aceste vaccinuri trec prin filtrul Agenţiei Europene a Medicamentului (EMA), care le evaluează prin proceduri extrem de serioase şi severe. Vaccinurile intră într-un proces de evaluare şi acreditare, abia după trecerea prin aceste etape pot fi puse pe piaţă. EMA este echivalentul lui Food and Drug Administration din SUA. Cele două foruri, atât EMA, cât şi FDA, sunt instituţii extrem de serioase, care trec prin furcile caudine orice fel de produs medicamentos. Îl analizează, îl investighează, solicită dovezi ale cercetării ştiinţifice în urma cărora s-a ajuns la producerea acestor vaccinuri. Abia când aceste vaccinuri au girul EMA pot fi puse pe piaţă. Este situaţia Pfizer-BioNTech, este situaţia de la Moderna, iar în Marea Britanie s-a aprobat inclusiv vaccinul de la Oxford-AstraZeneca. Sunt şase vaccinuri care au trecut în etapa a treia de studiu, dovedind o calitate ireproşabilă. Ele au demonstrat un procent de asigurare a unei imunizări de peste 90 - 95%, ceea ce înseamnă că permit persoanelor vaccinate protecţia faţă de forme severe de boală, protecţia persoanele vulnerabile şi, nu în ultimul rând, controlul acestei pandemii şi cel mai important: să ne putem relua viaţa", a punctat ea.
Conform medicului, gratuitatea şi accesul liber consimţit la acest vaccin reprezintă "un pas enorm", în condiţiile în care toate statele membre ale Uniunii Europene beneficiază de aceleaşi produse.
"Pe 11 decembrie a avut loc la nivelul EMA o primă şedinţă deschisă. Pe 8 ianuarie va avea loc o a doua şedinţă deschisă publicului larg, astfel încât oricine să poată pune întrebări, nelămuririle să poate fi soluţionate, iar oamenii să privească cu încredere spre soluţiile oferite în vederea ieşirii din criză. (...) Există acces la informaţie medicală, corectă, transparentă, clară. Există echipe interdisciplinare care pot da explicaţii fiecărui om care doreşte să se informeze. Pentru prima dată, există acces la aceleaşi vaccinuri în întreaga Europă, pentru fiecare cetăţean care doreşte să fie imunizat, în acelaşi timp. Nu cred că în istoria modernă a Europei a mai existat un astfel de precedent. România este parte a unui mecanism european. Dacă alegem să ne informăm din surse oficiale, bazate pe dovezi ştiinţifice corecte, dacă ne informăm de la medicii noştri şi decidem să ne vaccinăm, ne maximizăm şansa noastră de supravieţuire în bună stare de sănătate", a subliniat medicul.
Valeria Herdea şi-a exprimat speranţa că până în lunile mai - iunie să se realizeze vaccinarea a 60 - 70% din populaţie, dar a arătat că există şi categorii de pacienţi care nu se vor putea vaccina. Este vorba fie despre contraindicaţii temporare, în cazul celor care suferă de o boală acută, fie despre contraindicaţii definitive, care privesc boli hematologice sau boli imunodeficitare severe. Ea a menţionat însă că aceste boli sunt "foarte puţine" şi că este important ca pacientul să fie onest şi să declare antecedentele alergice sau alte probleme de sănătate, la prezentarea în vederea vaccinării.
"Sunt categorii de pacienţi care nu pot face vaccinul din diverse motive. De exemplu, dacă avem un pacient cu tuberculoză activă, aflat în tratament, nu va putea face vaccinul. Sau un pacient care are o boală hematologică extrem de serioasă - nu va putea face vaccinul. Un pacient oncologic care urmează un tratament activ, un tratament extrem de serios şi dur, nu va face acest vaccin. Deci, există categoriile de boli foarte serioase, foarte grave, care nu pot face acest vaccin. Există şi contraindicaţii temporare: pacienţii cu stare febrilă, de exemplu o infecţie acută a căilor respiratorii, nu fac la acel moment vaccinul. Acea contraindicaţie va fi valabilă pentru o perioadă scurtă, cât timp pacientul este considerat 'acut', doar temporar. După vindecare, pacientul se poate vaccina fără probleme", a explicat ea.
Herdea a subliniat că persoanele care nu se vaccinează riscă să facă forme severe de COVID-19 şi să îi îmbolnăvească pe cei apropiaţi.
"Dacă alegem să nu ne informăm corect, să nu ne vaccinăm, alegem de fapt neglijenţa faţă de propria noastră persoană, faţă de cei din jurul nostru şi, ce este mai dureros, alegem un grad înalt de risc de îmbolnăvire, şi a noastră, şi a celor dragi. De aceea recomandarea este să ne informăm, să vorbim cu medicul de familie, să cerem informaţii. Este de dorit ca pacientul să vină să spună "explicaţi-mi, ca să înţeleg!", pentru a şti ce îl frământă, ce este neclar, ce aşteptări sunt. Abia după ce a înţeles va merge să se vaccineze. Aceasta este soluţia, pentru a nu rămâne cu dubii, pentru a nu traversa această criză de încredere pe care noi, medicii, o vedem şi o percepem de multe ori în jurul nostru. (...) Există în continuare risc înalt de răspândire a bolii la nivel global, există risc de invaliditate după boală, există risc real de deces pentru fiecare dintre noi. Boala nu alege, nu are statut social preferenţial, nu are graniţe. Nu putem circula în lume, nu ne putem bucura împreună cu cei dragi de viaţa noastră. Nu putem fi liberi să ne recăpătăm vieţile, aşa cum ne dorim cu toţii. Există posibilitatea de a ne vaccina şi de a controla boala. Stă în puterea noastră să încercam să ne informăm corect, să înţelegem, să alegem să ne vaccinăm, să putem decide, cu liberul nostru arbitru, asupra vieţii noastre", a conchis medicul.
