Liderii sindicali ai Federaţiei Sanitas reclamă „presiuni asupra angajaţilor”, în contextul în care, începând de marţi, angajaţii din Sănătate declanşează greva generală pe termen nelimitat, în semn de protest faţă de legea salarizării
Lunea trecută, cadrele medicale au desfăşurat grevă de avertisment în mai multe spitale din ţară. Liderii sindicali spun că pe durata grevei vor fi asigurate asistenţa medicală şi serviciile esenţiale, astfel încât pacienţii „să nu fie lipsiţi de îngrijirile de care au nevoie” şi anunţă că protestul va continua până când Guvernul va relua dialogul şi va prezenta un proiect de lege construit împreună cu partenerii sociali, „care să respecte principiile echităţii, transparenţei şi recunoaşterii reale a muncii depuse de toţi salariaţii din sănătate şi asistenţă socială”.
„Mâine, 28 iulie 2026, începe greva generală în Sănătate. Astăzi au început deja presiunile asupra angajaţilor. Federaţia Sanitas a primit informaţii din spitale potrivit cărora conducerile unor instituţii solicită liste cu numele salariaţilor care şi-au exprimat acordul pentru participarea la grevă, în vederea suspendării contractelor individuale de muncă ale acestora încă de astăzi, luni, 27 iulie. Considerăm că asemenea demersuri, făcute înainte de declanşarea efectivă a grevei, pot fi interpretate drept instrumente de presiune şi intimidare a angajaţilor care şi-au exercitat un drept recunoscut de lege. Spunem foarte clar: semnarea pentru declanşarea grevei nu înseamnă că salariatul se află deja în grevă şi nu justifică suspendarea anticipată a contractului individual de muncă”, afirmă reprezentanţii Federaţiei Sanitas.
Aceştia arată că Legea dialogului social nr. 367/2022 prevede că suspendarea contractului individual de muncă operează pe durata participării salariatului la grevă. Mai mult, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Decizia nr. 5 din 5 mai 2025, a stabilit că suspendarea contractului individual de muncă intervine ca efect al aderării la grevă „doar pe durata participării la aceasta”.
„Cu alte cuvinte, un contract individual de muncă nu poate fi suspendat pentru participarea la o grevă care încă nu a început. Suspendarea poate interveni numai din momentul în care salariatul participă efectiv la grevă şi numai pentru perioada în care acesta se află efectiv în grevă. ÎCCJ arată, de altfel, că momentul relevant este cel al încetării lucrului, suspendarea producându-se pe durata grevei”, precizează sursa citată.
Potrivit Sanitas, Legea nr. 367/2022 protejează expres salariaţii care participă la o grevă organizată cu respectarea legii: participarea la grevă sau organizarea acesteia nu reprezintă o încălcare a obligaţiilor de serviciu şi nu poate atrage sancţionarea salariaţilor.
„Le transmitem tuturor colegilor noştri din Sănătate: dreptul la grevă este un drept legal. Exercitarea lui nu poate fi transformată într-un motiv de ameninţare, presiune sau intimidare. Solicităm conducerilor unităţilor sanitare să respecte cu stricteţe legea şi să nu transforme procedurile administrative într-un instrument de descurajare a participării la grevă. Iar celor care cred că, în ajunul grevei generale, pot opri nemulţumirea oamenilor prin liste, ameninţări sau suspendări anticipate ale contractelor de muncă le spunem atât: Nu veţi opri greva prin intimidare!” declară Iulian Pope, preşedintele Federaţiei Sanitas din România.
Sindicaliştii avertizează că marţi, începe greva generală în Sănătate şi că „nicio presiune politică, managerială sau de altă natură” nu îi poate opri.
Angajaţii din Sănătate declanşează, marţi, în întreaga ţară, greva generală în semn de protest faţă de legea salarizării, despre care sindicaliştii spun că perpetuează inechităţi salariale între diferite categorii profesionale din sistem.
„Pe întreaga durată a grevei vom respecta obligaţiile legale privind asigurarea continuităţii asistenţei medicale şi a serviciilor esenţiale, astfel încât pacienţii să nu fie lipsiţi de îngrijirile de care au nevoie”, dă asigurări Sanitas şi anunţă că va continua greva până când Guvernul va înţelege să reia procesul de dialog şi să prezinte „un proiect de lege construit împreună cu partenerii sociali, care să respecte principiile echităţii, transparenţei şi recunoaşterii reale a muncii depuse de toţi salariaţii din sănătate şi asistenţă socială”.
Sindicaliştii cer Guvernului să opereze modificările necesare asupra proiectului legii salarizării, precizând că demersul lor nu reprezintă „o opţiune dorită, ci consecinţa directă a refuzului autorităţilor de a lua în considerare argumentele celor care reprezintă drepturile a o sută de mii de salariaţi din sănătate şi asistenţă socială”.
„Guvernul interimar trebuie să înceteze politica de sufocare a sistemului public de sănătate! Deblocaţi angajările! Necesarul de personal în sistemul public de sănătate este evaluat astăzi la peste 30.000 de posturi. Dintre acestea, «celebrul» Memorandum pierdut prin sertarele Ministerului Finanţelor propune deblocarea a 7.621. A fost nevoie de tragedia de la Spitalul «Marie Curie» ca să se aprobe 22 de posturi pentru acest spital. Aritmetica guvernului Bolojan este cinică: dacă păstrează acelaşi ritm, înseamnă că mai aşteaptă 346 de drame ca să ducă la bun sfârşit un demers şi aşa insuficient? În spitale, deficitul de personal nu este un număr într-un tabel. Înseamnă ture tot mai greu de acoperit, suprasolicitare, epuizare şi mai puţin timp pentru fiecare pacient. Opriţi reducerea veniturilor! Nu poţi cere servicii publice de calitate de la oameni cărora le reduci veniturile, în timp ce le creşti volumul de muncă şi responsabilitatea”, spun sindicaliştii Sanitas.
Ei adaugă că această grevă nu este „un moft” şi nici „o demonstraţie de forţă”, ci „răspunsul la o politică guvernamentală care pune sub asediu sistemul public de sănătate”.
„Guvernul Bolojan a decis reducerea cu 14.000 a numărului de paturi din spitale până în 2028. (...). Apoi, a venit rândul veniturilor angajaţilor din sănătate şi asistenţă socială. Guvernul Bolojan a scos din sertare un proiect de lege a salarizării bugetare care duce la scăderi de venit pentru mai bine de jumătate din categoriile de personal. Guvernul continuă să blocheze angajările în sistem, în condiţiile în care, la sfârşitul anului 2025, deficitul de personal era estimat la aproximativ 25.000 de posturi, iar între timp a ajuns la 30.000. Totul în numele unei reforme şi a unor obligaţii asumate prin PNRR! Pe 28 iulie, nu facem grevă împotriva pacienţilor, şi nici împotriva spitalelor în care lucrăm. Facem grevă pentru ca aceste spitale să mai aibă oameni care să lucreze în ele. Facem grevă pentru apărarea sistemului public de sănătate. Facem grevă pentru că am ajuns la limită!”, mai spun sindicaliştii.
Proiectul legii salarizării în sistemul public, blocat de Curtea de Apel București
Marţea trecută, Curtea de Apel Bucureşti a suspendat, la solicitarea Federaţiei Sanitas, procedura proiectului legii salarizării personalului plătit din fondurile publice, decizia putând fi atacată cu recurs.
Reprezentanţii Sanitas susţineau că proiectul „nu poate urma procedurile parlamentare, deoarece în Parlament nu pot fi introduse şi dezbătute proiecte de legi pe care Curtea de Apel le-a constatat, fie şi în procedura ordonanţei preşedinţiale, vădită aparenţă de nelegalitate”.
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale (MMFTSS) a reclamat ulterior că hotărârea Curţii de Apel Bucureşti referitoare la Legea salarizării a fost luată în ziua înregistrării dosarului, fără citarea ministerului.
Sentinţa va fi atacată, chiar dacă ministerul nu avea intenţia de a pregăti un proiect de lege care să urmeze toate etapele procedurale prevăzute de lege (procedura transparenţei decizionale, comisii de dialog social, avizare interministerială şi adoptarea în şedinţa de Guvern).
Oficialii ministerului transmit că au vrut doar să facă un amplu proces de consultare, ca suport tehnic.
Miercuri, ministrul interimar al Sănătăţii, Cseke Attila, anunţa, după întâlnirea cu liderii sindicali din Sănătate, organizată de Ministerul Muncii pe tema proiectului noii Legi a salarizării din sectorul bugetar, că părţile au căzut de acord, printre altele, asupra creşterii sporului pentru gărzile din structurile de urgenţă şi a introducerii unui program-pilot de salarizare a personalului medical pe criterii de performanţă. De asemenea, potrivit demnitarului, a mai fost acceptată propunerea privind revizuirea modului de acordare a sporurilor pentru condiţii periculoase.
Sindicatele din Sănătate au fost invitate la discuţii pe Legea salarizării, după decizia Curţii de Apel Bucureşti pe această temă, iar Federaţia Solidaritatea Sanitară a anunţat că a participat şi va participa în continuare la discuţii. În paralel, sindicaliştii încearcă să convingă parlamentarii să preia amendamentele formulate de Federaţie, solicitările fiind valabile „indiferent de cine va iniţia proiectul de act normativ”.
Reprezentanţii Sanitas au declinat invitaţia, întrucât vor să discute cu „un partener de dialog care are competenţa legală să negocieze şi să redacteze proiecte de legi”.
Povestea din infern a unui român din Spania. „Casa mea era încercuită de brazi. În cinci minute a luat foc”
Sanitas a obținut în instanţă suspendarea procedurii pe proiectul legii salarizării. Dragoș Pislaru, ministrul interimar al Muncii a explicat că decizia nu va avea efect, explicând că nu este vorba despre o procedură legislativă clasică.
O grevă de avertisment de două ore are loc luni în sistemul public de sănătate, iar din 28 iulie sindicaliștii Sanitas anunță grevă generală, în semn de protest față de proiectul legii salarizării.
Federația SANITAS a anunțat declanșarea grevei împotriva politicilor Guvernului. Pe 20 iulie va avea loc o grevă de avertisment, iar din 28 iulie angajații din Sănătate vor intra în grevă generală pe termen nelimitat.
Şeful SPP, Lucian Pahonţu, a reacționat luni la acuzaţiile care i s-au adus, afirmând că nu a desfăşurat niciodată activităţi care ar putea fi încadrate în categoria faptelor de „poliţie politică” şi are speră că acest aspect va fi evidenţiat de CNSAS.
Amenzi de până la 1.000 de lei și permisul suspendat 30 de zile. Sunt sancțiunile pentru șoferii care nu știu sau nu vor să le facă loc în trafic echipajelor de intervenție. Noul proiect prevede și reguli despre cum trebuie eliberat culoarul de salvare.
