Armata Română se implică în lupta cu COVID-19. Ce măsuri au fost luate
20 de spitale din ţară au în curte corturi militare, similare cu cele folosite de Armată Romană în teatrele de operaţiuni.
Unele sunt deja folosite pentru triajul pacienţilor, altele, îşi vor intra în rol în momentul în care capacitatea spitalelor clasice ar fi depăşită.
E un filtru suplimentar, spun reprezentanţii MApN, care au ordonat preschimbarea fostului ''Institut Ana Aslan'', în spital dedicat pacienţilor cu COVID-19.
Militarii Armatei Române au adus în fața Institutului Naţional Ana Aslan din Otopeni mai multe utilaje grele, pe care le vor folosi să ridice spitalul mobil de tip ROL2.
Este un spital folosit în teatrele de operaţiuni şi are, pe lângă corturi, paturi şi personal medical, şi tone întregi de aparatura sanitară, pe care le vor folosi în lupta împotriva COVID-19.
Şi în spitalele din judeţul Mureş au fost montate corturi militare, în care se face deja triajul pacienţilor. Aceste structuri se adăugă celor cu caracter permanent, administrate de Ministerul Sănătăţii şi de primarii.
România are 7 centre de boli infecţioase. Matei Balş din Capitală - 740 de paturi. Victor Babeş din Bucureşti, cu 500 de paturi, Cluj Napoca - 235, Timișoara - 295 de paturi, Constanța - 220, Iași - 291 de paturi, Craiova - 436.
Au fost golite, în regim de urgenţă, şi rezervate cazurilor de infecţie cu noul virus, şi Spitalul Colentina, cu 851 de paturi, plus Maternitatea Bucur cu 100 de paturi. Total, 2.667 locuri pentru bolnavii cu coronavirus.
Însă adaptarea unui spital întreg, în câteva zile, îngrijirii unor bolnavi cu risc mare presupune un efort de organizare imens.
Dacă fluxul de pacienţi e mare, există şi varianta de a transfera cazuri grave, în secţii de terapie intensivă din spitale mai mici.
Viteza cu care se răspândeşte virusul în alte ţări i-a determinat pe unii manageri să ceară urgent extinderea schemei cu mobilier specific şi echipamente medicale. Am ajuns la o capacitate de preluare a cazurilor critice de 4.672 locuri.
Avem 2.653 de paturi în secţiile ATI, dar numai 1.361 dintre ele au şi ventilatoare.
Alte 1500 de aparate care susțin respirația pot fi luate din alte secții. Total, 2800! Sunt și aproape 2000 de mașini de anestezie și peste 7500 de monitoare.
Exemplul Italiei arată însă, cum o avalanșă de pacienți critici blochează aparatura în două, trei zile. Oficiul Național de Achiziții Centralizate a comandat inițial 200 de ventilatoare, 200 de monitoare și 800 de injectomate din Germania. Concurența între state pentru echipamente de acest fel face ca onorarea solicitărilor către furnizorul german să fie incertă. Alte 600 de ventilatoare au fost cerute Comisiei Europene. Din nou, nu știm dacă vom și primi toată cantitatea.
La fel de imporante sunt și testele.
Ultimele cifre arată că în stocul spitalelor sunt 1524 de teste. Unifarm a cumpărat deja 40.000 de teste rapide de sânge și alte 10.000 de teste clasice, așteptate să intre în țară în următoarele zile. Acestea au fidelitate mai mare.
Întâi se folosește trusa de recoltare, similară că cea pentru exudat faringian. Are o soluție de transport, care conservă proba până ajunge în laborator. Analiza trebuie făcută în 24 de ore cu un kit păstrat la -20 de grade. Rezultatele vin în patru ore. Sunt spitale care au început să le cumpere pe cont propriu.
Sunt teste destule, în depozitele a cel puțin trei producători din Germania, Spania și Turcia. Așadar, strict pentru diagnosticarea infecției cu coronavirus, totul rămâne o chestiune de bani.
Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
Etichete: coronavirus, epidemie, spital,
