Aproximativ 30% din bolnavii cu coronavirus nu sunt detectaţi de testele actuale

62118220
Pro TV

Testele actuale de diagnosticare a infecţiei virale COVID-19 nu detectează trei bolnavi din zece, potrivit unor estimări, o marjă de eroare care nu ar avea însă legătură cu fiabilitatea lor şi care s-ar explica adeseori printr-o prelevare necorespunzătoar

Este vorba despre ceea ce specialiştii au denumit "fals negativ": un pacient contaminat, a cărui infecţie nu a fost depistată de un test. Un astfel de "fals negativ" are drept consecinţă neizolarea unei persoane, deşi aceasta este în realitate contagioasă, informează AFP.

Câteva cazuri spectaculoase au marcat recent opinia publică. În Franţa, adolescenta de 16 ani decedată la sfârşitul lunii martie după ce a fost infectată cu noul coronavirus fusese testată negativ de două ori, înainte de a fi declarată în cele din urmă pozitivă.

"Aceste falsuri negative apar în până la 30% din cazuri", a declarat medicul James Gill, profesor onorific la Warwick Medical School din oraşul britanic Coventry.

"Din 100 de pacienţi testaţi, 30 rămân nedepistaţi", a confirmat Francois Blanchecotte, preşedintele Sindicatului biologilor din Franţa.

Nu testul în sine reprezintă cauza acestui fenomen, ci modul în care a fost realizată prelevarea. Sensibilitatea testului este de "98% atunci când prelevarea este corectă", a subliniat medicul Francois Blanchecotte.

Tehnica utilizată, denumită RT-PCR, este o metodă de amplificare a materialului genetic al virusului.

Pentru a realiza acest lucru, medicii trebuie să caute virusul în secreţiile bolnavului. Prelevarea este efectuată introducând în profunzime un tampon (asemănător beţişorului de urechi) în nasul pacientului. Acesta este stadiul în care poate să se producă o manevră necorespunzătoare.

"Trebuie ca tamponul să fie introdus destul de în profunzime, nu doar la intrarea în nas", a subliniat Andrew Preston, profesor la Universitatea Bath din Anglia.

Într-adevăr, virusul nu este prezent peste tot: pentru a fi siguri că prelevarea este corectă, medicii nu trebuie să se oprească la nivelul nărilor pacientului, ci să traverseze fosele nazale şi să ajungă până în partea superioară a faringelui. Este o manevră dezagreabilă pentru pacient, dar care, paradoxal, garantează succesul operaţiunii de testare.

"Dacă virusul nu este prezent pe tampon, rezultatul va fi negativ", a insistat profesorul Preston.

 

Articol recomandat de sport.ro
Acuzații de aranjament după Polonia - România: "Regie cu acordul selecționerului"
Acuzații de aranjament după Polonia - România: "Regie cu acordul selecționerului"
Citește și...
62118383
Ce trebuie să facem când mergem la cumpărături ca să nu ne infectăm

În condițiile impuse de ordonanțele militare în vigoare, mersul la cumpărături poate fi unul dintre momentele în care ne putem îmbolnăvi.

62118380
Cum îți faci acasă o mască de protecție. Medicii spun că protejează în mare măsură

Purtarea măștilor de protecție devine o măsură tot mai recomandată de medicii din Europa și din întreaga lume.

62118344
Ministrul Sănătății, în vizită de urgență la Suceava, cel mai afectat oraș de coronavirus

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a ajuns joi de urgență la Suceava, oraș aflat în carantină, alături de încă opt localități.

Recomandări
Nicusor dan consultari id290009 inquam photos octav ganea
Avertismentul S&P înaintea noii runde de consultări de la Cotroceni. Cele două misiuni urgente ale viitorului Guvern

Liderii formațiunilor politice din Parlament sunt chemați, luni, la Cotroceni, de președintele Nicușor Dan, pentru consultări privind desemnarea unui nou candidat la funcţia de prim-ministru. 

62474189
Răspunsul Ucrainei la „noua doctrină” a lui Putin. Planul de atac al Kievului asupra Moscovei anunțat de Zelenski

Ucraina va intensifica atacurile asupra rafinăriilor de petrol ruseşti ca răspuns la o nouă politică a Moscovei privind atacurile aeriene, menită să forţeze populaţia să părăsească Kievul şi alte oraşe, dar nu va viza civilii, a spus Volodimir Zelenski.

Nichita stanescu agerpres
Cum a ajuns Nichita Stănescu în vizorul Securității. Povestea dosarului „Socrate”

Dosarul de urmărire informativă „Socrate”, întocmit de Securitate pe numele lui Nichita Stănescu, a fost deschis dintr-un impuls de moment.