Profesorul care a renuntat la catedra pentru a salva un sat de pescari din Delta: "Oricine poate adopta o casa lipoveneasca"

Pescari din tata-n fiu, localnicii nu stiu pe deplin sa aprecieze valoarea acestei mosteniri uriase. Dar sta in puterea noastra sa-i ajutam sa faca asta. Stefan Constantin, un profesor din Bucuresti, care a renuntat la catedra, dezamagit de sistemul de invatamant romanesc, si-a pus in minte sa salveze Jurilovca, un sat de pescari, aflat la poarta de intrare in Delta Dunarii.

Vrajit de frumusetea acestui tinut, scaldat candva de apele marii, a cumparat o locuinta lipoveneasca, mai veche de o suta de ani, pe care a reconditionat-o, iar acum o inchiriaza. Si incearca sa-i convinga si pe vecini sa faca la fel.

"Am zis: poate fi salvata, casa asta poate fi salvata si vreau sa o salvez. Si asta am facut. Romania e plina de astfel de case. Eu le-as salva pe toate pe care le vad. Dar la fel cum nu poti creste copiii lumii, cresti unul sau doi, asa cu casa. Am salvat una", povesteste Stefan Constantin.

Stefan Constantin a "adoptat" aceasta casa din Jurilovca, un sat lipovenesc pe malul lacului Razem in urma cu sase ani."Eu nu am vazut casa decat in fotografiile trimise de proprietar inainte sa o cumpar. Felul in care arata m-a cam speriat putin. Numai cand am intrat inautru am zis: poate fi salvata, casa asta poate fi salvata si vreau sa o salvez."

Citește și

Pensiunea unde si clanta de la usa are o poveste, iar televizorul e tinut in beci. Locul unic de la poalele Bucegilor

Zece mii de euro l-a costat casa lipoveneasca care era la un pas sa se prabuseasca. O iarna daca ar mai fi trecut peste ea s-ar fi transformat intr-o movila de pamant. Stefan a salvat-o dar cu multa munca si multa daruire.

"Casa trebuia salvata ca si cum aveam pacient in spital si trebuiau dati bani pentru medicamente, pentru spagile medicilor, pentru, pentru… ea a fost prioritara. De cand am cumparat-o, casa a fost copilul nostru, al meu si al Anei, nevasta mea, a fost prioritara. In fiecare iarna, planul cu banii pe anul viitor era facut in functie de ce trebuie cheltuit pentru casa de la Jurilovca, ca ea sa traiasca."

"Tratamentele" au fost insa costisitoare. In jur de 14.000 de euro s-au dus in renovarea si reconditionarea acestei case lipovenesti ridicata acum mai bine de o suta de ani."Ei sunt proprietarii. Pe el il chema Lisei. Marinar a fost, a avut patru copii, trei baieti si o fata, Tatiana, care a murit in casa asta, acum 15 ani, batrana, asta este o fotografie facuta probabil in anii '50", explica Stefan Constantin.

De cum intri in casa, te invaluie racoarea stufului de pe acoperis. Peretii, grosi de 40 de cm, sunt din chirpici, un amestec din apa si pamant. Iar tamplaria din lemn, vopsita in albastrul traditional, are peste o suta de ani. "Daca afara sunt 35 de grade, foarte cald, arsita, intri, aici sunt 22-24 de grade, faci piele de gaina, ti se face frig instantaneu atat de bine izoleaza chirpicul si stuful."

"Usile s-au pastrat excelent avand in vedere ca au cel putin o suta de ani. Toate ferestrele si toate usile sunt cele originale si s-au pastrat foarte bine, chiar si ferestrele, chiar daca soarele Dobrogei strica destul de repede lemnul", ne-a mai povestit domnul Constantin.

In noptile reci de iarna, Stefan doarme pe lejeanca - o soba uriasa pe care lipovenii obisnuiau sa se odihneasca."Asta e o lejeanca mica, de obicei sunt mult mai mari, sunt atat de mari ca pot dormi si trei oameni pe ele."

Stefan se incapataneaza sa creada in sufletul caselor lipovenesti, iar orice suflet trebuie salvat. "Exista si ideea asta a oamenilor de a merge dupa ceilalti: daca ne-am pus geam de termopan musai ala e cel mai bun, hai sa ne punem cu totii. Hai sa dam jos tamplaria veche de 100-150 de ani frumoasa, traforata, superba sa punem un geam de plastic pentru ca iarna e putin mai bine cu geamul respectiv. Oamenii merg dupa solutiile astea fara sa gandeasca prea mult."

Stefan stie povestea fiecarei case inca traditionale. Iar cand isi schimba proprietarul, face tot posibilul sa-l convinga sa pastreze lucrurile originale. Domnul Mircea este din Aiud, iar dupa ani intregi de pescuit in Delta Dunarii, s-a hotarat, impreuna cu fiul lui sa cumpere o casa in Jurilovca.

"E trecut anul pe asta: 1960. Deci confectionata in 1960. Cred ca atunci a fost data cu bait. 54 de ani. Dar asta e mai vechi. Peste tot in casele din Jurilovca, chiar daca ele au fost modificate exista piesele astea de mobilier. Erau puse de obicei pe coltul de la rasarit, deasupra lor era o rama foarte mare traforata si frumos lucrata cu o icoana."

Alte cateva case lipovenesti din Jurilovca asteapta sa fie salvate. "Asta este una dintre casele de vanzare din Jurilovca, a ramas asa cum a fost ea construita initial: chirpic, stuf si lemn. Musai trebuie salvata. Daca cineva nu o cumpara si nu se ocupa de ea o sa cada, in scurt timp."

La marginea satului, Stefan o gaseste pe doamna Natalia proprietara unei frumoase case lipovenesti, reconditionata recent. Placut impresionat de cum arata caminul, fostul profesor ii propune sa primeasca turisti. In Jurilovca, nu sunt mai mult de 100 de locuri de cazare desi frumusetea zonei, cuprinsa intre doua lacuri imense, iti taie rasuflarea.

Stefan nu este singurul curajos din zona. La Visina, un sat de langa Jurilovca, doamna Radita, nascuta si crescuta aici, refuza sa-si paraseasca locul natal. A incercat sa traiasca la oras, insa dupa 6 ani, s-a intors acasa.

Doamna Radita a convins-o pe verisoara ei din Constanta sa cumpere casa parintilor ei din Visina iar acum o ajuta sa o reconditioneze. Tesaturile, fetele de masa, scaunele, toate au apartinut parintilor si bunicilor. "Fetele de perna cred ca au peste 50 de ani au si astea. Sunt lucrate manual, asta este lana tesuta cum se tesea odata la razboi, astea sunt cusute, alese, iar asta este facut cu croseta."

Lectia pe care am invatat-o la Jurilovca este una simpla: nu trebuie sa fii un om bogat, pentru a salva o casa cu suflet: "Nu-i un motiv de mandrie, dar clar toti cunoscutii mei ma invidiaza si eu le spun tututor, cu totii puteti face asta, nu va opreste nimeni sa o faceti", a concluzionat Stefan Constantin.

Articol recomandat de sport.ro

Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale