Casutele vechi de 200 de ani, rupte parca din vremuri de alta data, isi fac loc printre constructiile moderne din Bucovina
Tarziu, romanii au realizat ca ar vrea sa se intoarca la ce pretuiau candva stramosii lor. Insa s-ar putea sa fie o cauza pierduta. Bucovina, de exemplu, se schimba, iar foarte multe locuri si-au pierdut identitatea.
In umbra caselor moderne si impunatoare, abia se mai zaresc cele mici traditionale peste care vremea si-a lasat amprenta. Pe Valea Moldovei, spre Izvoarele Sucevei se afla un complex de case vechi taranesti, restaurate si transformate in pensiuni.
Au aproape 200 de ani si zilnic le calca pragul turisti din toata tara, dar si din afara. Cei de aici au investit peste 250.000 de euro, insa, din pacate, sunt incojurate de cladiri noi care nu se incadreaza cu peisajul zonei.
Alegeri 2024
21:26
Nicuşor Dan: Votul meu în primul tur va fi pentru Nicolae Ciucă sau Elena Lasconi
19:26
Au fost tipărite 5,6 milioane de buletine de vot pentru referendumul din București. Care este condiția pentru a fi validat
19:14
Cum votăm la prezidențiale, în țară și în străinătate. Cei care nu sunt în localitatea de reședință pot vota la orice secție
19:05
Sondaj AtlasIntel alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr în bătălia pentru locul doi
In tinutul manastirilor, pe Valea Moldovei , ascuns intre vai, gasim satul bucovinean. O asezare ridicata de cativa ani din case vechi, traditionale, pe care proprietarii aveau de gand sa le puna pe foc.
Dumitru Gheorghe, un bucurestean fascinat de aceste tinuturi, este cel care a investit aici.
Dumitru Grigore: "Prima data cand am venit in Bucovina am vazut cetateni care ieseau de la Biserica si peste 80% erau imbracati in costume populare, lucru care m-a impresionat".
Dumitru a cumparat cinci case. Pe una dintre ele a cumparat-o cu 5000 de lei, cat o masina de lemne. Apoi le-a adus una cate una in aceasta zona minunata si a inceput reconditionarea lor.
Dumitru Grigore: "Exteriorul l-am pastrat exact asa, in podul in care era afumatoare si tineau oamenii porcul si slanina am facut dormitoare, in rest sunt exact cum le-am gasit".
E mandru cand vechii proprietari vin sa isi revada casele strabunicilor si pleaca cu lacrimi in ochi.
Dumitru Grigore: "A venit un cetatean din zona sa vada cum am aranjat aici si cum a intrat a vazut casa si a zis ca in asta a copilarit el".
Cea care i-a fost alaturi in acest lung si frumos proces de reconditionare a fost doamna Viorica Macovei. Femeia stie povestea fiecarui obiect adus aici.
Viorica Macovei: "Am grija si de toate lucrurile astea pe care le-am adunat cu domnul Dumitru din comuna de la oameni, ca sa nu se piarda covoarele, de exemplu razboiul de tesut e de la strabunica mea, lada de zeste a lui mama are 100 de ani, e pictata".
Se rascoleste cand intra inauntru si vede lucruri de la parintii ei. Surorile ei s-au mutat la oras, iar nurorile au vrut sa scape de tot ce a mai ramas pe la tara. Insa doamna Viorica l-a convins pe Dumitru sa cumpere tot.
Nepotelul ei Marian vrea sa mearga la liceul silvic si mai apoi sa se faca ghid turistic.
Dincolo de acest loc rupt din vremurile de alta data, in satele din jur se vede amprenta celor plecati afara. Au trimis acasa bani cu care au ridicat case impunatoare, vopsite in culori tipatoare. In umbra lor mai raman cateva casute vechi care stau sa se darame. Acum 11 ani, printul Charles a vizitat aceste locuri recunoscute pentru autenticitate.
Proprietarii complexului de aici au reusit sa salveze cam ultimele casute din sat pe care le-au pus in curte. Pe perete e pusa la loc de cinste poza cu printul, dar si scrisoarea de multumire.
Aici o intalnim si pe doamna Corina Panculescu, o fosta profesoara de franceza care acum este presedintele asociatiei de promovarea a turismului Bucovina. Spune clar si raspicat ca riscam sa ne pierdem identitatea si autenticitatea cautata atat de mult de turistii straini.
Bucovina este doar a parte a Romaniei frumoase pe care o mai putem inca salva. Inca nu este tarziu sa ne dam seama ca avem locuri si case cu povesti si traditii minunate.