Viata vasluienilor care isi castiga existenta la taiat lemne in zonele izolate din Scandinavia. Ce salariu lunar primesc


Ultimul update: Luni 14 Septembrie 2015 07:08
Data publicarii: Vineri 11 Septembrie 2015 19:04
Categorie: România Scandinavă

Romania Scandinava, episodul 4.  Daca Romania este leaganul accidentelor stupide urmate de tragedii, pentru ca nimeni nu pretuieste padurea, suedezii ne pot da lectii de siguranta rutiera.

Campania Stirilor PRO TV, "Romania Scandinava" vorbeste astazi despre conditiile in care se taie padurile in Suedia. Autoritatile stiu exact ce si cum se taie si doboara toti arborii care ar putea pune in pericol oamenii, pe drumurile si caile ferate din zonele impadurite. In aceste operatiuni sunt implicati si romani.

Guvernul suedez are harti digitale, updatate anual, iar primariile si ocoalele silvice private angajeaza firme specializate, ca sa curete copacii de pe marginea drumurilor si cailor ferate. Asa ne-a povestit directorul unei companii, din nordul Stockholm-ului.

Are contracte pentru suprafete uriase de padure si a angajat aproape 200 de romani. Ii lauda ca sunt muncitori, nu se plang de conditiile grele si cer mai putini bani decat suedezii. Toti vin din doua comune din Vaslui si muncesc 4 luni pe an, ca sa-si intretina familiile din Romania.

Un vechi proverb spune ca "Nu poti vedea cateodata padurea din cauza copacilor." In Suedia, vezi padure la tot pasul, chiar si in cartierele marilor orase. Autostrazile strabat tara si traverseaza 28 de milioane de hectare cu desisuri verzi, salbatice. Mai bine de 66% din pamantul Suediei e acoperit cu zone impadurite si doar Rusia detine o suprafata mai mare de padure.

O zona de taiga, in nordul Scandinaviei. Taietorii intra si ies cu schimbul, in inima unei paduri cu foioase si conifere. Sunt ca niste naluci care manuiesc cu maiestrie aparatele si actiunea, aparent haotica, se desfasoara dupa un plan. Oamenii au contracte de munca temporare si lucreaza intre 4 si 8 luni pe an, pentru o firma cu multa experienta in domeniu.

Sorin Hurduc, taietor lemne: "Eu am noroc sa stau cu familia, dar baietii lasa familiile acasa. Stam un sezon, 4 luni. Am doi ani de cand sunt si e foarte greu."

Transpira si schimba cate 3 randuri de haine, in racoarea padurii. E greu, mai ales iarna, la taierea brazilor uriasi, acolo unde sunt implicate trailere si tractoare specializate, care sa usureze accesul si sa taie rapid padurea.

E frig si ploua mult. Dar macar te simti in siguranta. Aici nu risti sa iti cada vreun copac pe tine, pentru ca omul e pe primul plan si primariile si ocoalele angajeaza firme specializate care sa faca toaletari pe marginea soselelor.

Director firma: "Guvernul are aceste harti digitale si cateodata merg pe teren si verifica. Si stabilesc daca trebie sa taie acolo sau sa planteze dincolo."

Compania are in perioadele de varf de sezon cate 200 de angajati romani. Toti sunt din zona comunelor Botesti si Poienesti, in judetul Vaslui. S-au adus unii pe altii si au castigat increderea patronului, un suedez care a inteles ca mana de lucru romaneasca e ieftina si buna. Iar pentru taiere de padure au fost adusi chiar si romani care emigrasera initial in alte tari.

Taietor lemne
: "Aici am 5 ani de cand lucrez, eu stau de fapt in Italia, am familia acolo, vin aici, tai 3 luni, plec o luna acolo si iar 3 luni."

Primesc in jur de 2.000 de euro pe luna, din care raman curat cu vreo 500 sau chiar 700, daca sunt mai strangatori. Aceasta echipa pregateste terenul pentru o replantare masiva. Si tot ce taie ei ajunge fie in industria mobilei, fie la cea de hartie. Suedia e o super putere in materie de prelucrare a lemnului. Este a treia tara din Europa la exportul de cherestea si ocupa locul intai in ce priveste industria papetariei.

Dincolo de frigul iernii si depresiile provocate de zilele cu mult intuneric, in nordul Suediei, cea mai mare problema ramane izolarea. Sunt comunitati mici in care contactul dintre oameni a fost eliminat treptat, pentru ca localnicii s-au obisnuit sa traiasca singuratici. Au case la mare distanta una de cealalta si fiecare isi vede de viata lui.

Florin ne arata cum se fac cumparaturile intr-un satuc suedez din nord, la o bacanie cu produse locale: "Intri, iti alegi marfa, ce vrei sa cumperi, platesti, iti iei rest singur."

Nu exista vanzator, pentru ca magazinul ii apartine unui agricultor care isi petrece toata ziua la camp. Asta nu il impiedica sa isi vanda produsele, iar comertul se bazeaza pe increderea ca nimeni nu fura din produse sau iau cutia cu bani.

Florin: "Stii ce ma surprinde, ca se vand lemne si avem padurea aici. Cine are nevoie de lemne pentru gratar, isi cumpara. Totul se plateste, ai nevoie, iti cumperi."

Pare o izolare totala, dar la fel de adevarat e ca drumurile sunt foarte bune si poti ajunge intr-o jumatate de ora la un mare hipermarket.

Florin: "Merg mult mai mult pentru un magazin, 20, 30, 40 de km. Cu cat sunt mai putini oameni, cu atat sunt mai rare si magazinele. Mi se pare impresionant asa, e foarte frumos, dar foarte izolat."

O zecime din suprafata de padure a Suediei e protejata prin lege, se intampla asta doar in zona Laponiei, langa Cercul Polar. In rest, e liber la taiere, dar in baza unor reguli stricte si a unui control extrem de riguros. Activitatea forestiera s-a mutat de mai bine de 10 ani pe internet, cu ajutorul unei aplicatii. Toate utilajele care intra in padure, sunt interconectate intr-o retea GPS, si oricine poade vedea cat si cum se taie.

Florin: "Sofer Paul, total hectare 6, 55 procentajul pregatiri, 85% din teren, hectare per km 0,63. Computerul masinii ii contorizeaza absolut tot. Si aici e harta, arata normal cum se parcurge, ce-i cu verde e agregatul jos, ce-i cu galben e agregatul sus, de exemplu intorci."

Compania de stat care administreaza fondul forestier are peste 100.000 de angajati, care se ocupa cu monitorizarea modului cum se taie padure in Suedia si cum se fac replantari in zonele defrisate. Cat timp au un program computerizat, nici nu trebuie sa alerge prin paduri.

Florin: "Sincer, nu poate sa intri cu tractor nemonitorizat, toate au GPS pe ele. Sunt ghidate de GPS, tot timpul sta cineva care supravegheaza. Ai ajuns intr-o zona in care nu trebuie sa fii, esti anuntat. Imediat se sesizeaza."

Florin: "Pana acum 100 de ani asa era si la ei, vedeai un copac aici si unul la Stockholm. Si au inteles ca taiau prea multi copaci, faceau multi carbuni, din cat am inteles, faceau fier, au un otel deosebit, am inteles, si au dat legea cu replantarile, maxim in 3 ani dupa ace au taiat, replanteaza."

Strategia Suediei pentru ameliorarea defrisarilor masive

Suedia a avut la inceputul secolului defrisari masive, iar in anii '70 s-a spus chiar ca taierile se fac exagerat. Tot atunci, suedezii au inceput un amplu proces de exploatare sustenabila, bazata pe programe nationale de replantare. Au o strategie pe termen lung si refacerea padurilor se face cu scenarii computerizate, care demonstreaza cu calcule, cum arata o regenerare corecta, a fondului verde.

Suedezii s-au asigurat astfel ca aduc tehnologia de ultima ora si in conservarea padurilor, nu doar la taierea lor. Replantarile se fac insa tot manual. Directorul firmei suedeze spune ca romanii sunt cei mai rapizi angajati ai sai.

Director firma: "E o munca grea, cari cam 25 de kilograme in spate, pamantul pe unde merg nu e ca aici, e in valuri, uite, si asta e un teren usor. Si unii dintre baieti sunt foarte rapizi, la un teren bun, planteaza un copacel la fiecare 5 sau 6 secunde."

Sunt rapizi si eficienti si au castigat increderea superiorilor, pentru ca sunt muncitori. Si ar mai fi un aspect, pe care sefii suedezi, oameni corecti, nu uita sa-l mentioneze.

Director firma: "Trebuie avute in vedere si salariile, ca sa angajam suedezi, ar trebui sa le dam salarii mult mai mari si sa impunem la randul nostru preturi mai mari decat avem acum."

Statul detine 25% din padurile Suediei, in timp ce restul sunt in proprietate privata. O jumatate din intreaga suprafata este detinuta de 355.000 de persoane fizice, suedezi organizati in asociatii de tipul ocoalelor silvice de la noi, in timp ce un alt sfert e detinut de companii mari, care prelucreaza lemnul industrial. Cu acestia din urma are contracte si firma la care muncesc vasluienii. Societatea i-a raspandit prin toata Suedia, dar si in Finlanda.

Asa au vazut muncitorii cirezi de reni liberi, care incurca traficul pe drumuri, dar si ursi si rasi. Iar turmele de caprioare ajung pana in gospodariile oamenilor. O salbaticie in care nu multi suedezi vor sa lucreze.

Director firma: "Sunt numai satuce mici, in general in ultimii zeci de ani oamenii au tot migrat de la nord la sud. Si sus nu prea mai sunt oameni."

La fel de adevarat este ca romanii muncitori din Suedia sunt priviti si prin prisma comportamentului semenilor care fura si cersesc in marile orase.

Director firma: "Evident ca am vazut explozia din ultimii ani de la magazine, cu valul de cersetori, dar sigur ca nu mi-am facut o pararere despre ei, stiu ca nici baietii romani din companie nu sunt multumiti de acesti oameni, pentru ca e creata legatura intre ei. Si au fost si probleme, pentru ca au fost pusi in aceeasi oala. "

Sorin Hurduc, taietor de lemne: "Ne pun in aceeasi oala, poate si noi am face la fel daca si peste noi ar veni nu stiu ce natie de oameni. Si fac numai prostii, mai conteaza ca unul e bun, aia sunt rai. "

Fac o munca grea, in salbaticie. Stau departe de familiile lor, ca sa le ofere acasa un trai mai bun. Au gasit o tara care i-a primit pentru ca sunt harnici si isi vad de treaba. Pentru ei Suedia, ramane in principal un loc al izolarii, in care se castiga bine.

Paradisul scandinav vazut de un roman, judecator in Suedia. Lasa usa casei descuiata, intr-o comuna cu infractionalitate zero
Paradisul scandinav vazut de un roman, judecator in Suedia. Lasa usa casei descuiata, intr-o comuna cu infractionalitate zero
VIDEO PROTVPLUS.RO
Ionut, Finlanda
Un roman din Bacau si o rusoaica din St. Petersburg traiesc bine in Finlanda. Inca nu lucreaza, dar isi asigura deja viitorul
Trateaza cancerul cu laser si lucreaza pe proiecte de milioane de euro. Cuplul de romani din elita universitara a Finlandei
Diferentele dintre poporul finlandez si cel roman, vazute prin ochii unui craiovean. "Nu stii daca sunt veseli sau suparati"
Tara in care nu treci clasa daca nu stii sa inoti. Cum se adapteaza romanii: "Aici e normal sa lasi copiii singuri acasa"
Romanii care cersesc si fura in tara lui Mos Craciun. Ce cuvinte au invatat finlandezii in limba romana ca sa scape de ei
Tara scandinava care s-a umplut de mii de cersetori romani. Povestile din Suedia, duminica, la "Romania te iubesc"
Dana Dragomir
In anii '80, canta la Phenian pentru sotii Ceausescu si Kim Ir-sen. Azi, locuieste in cel mai scump cartier din Stockholm
Cum se vede cel mai bun loc in care sa imbatranesti prin ochii unei asistente din Romania. "E mai usor aici decat acasa"
Imigrantii cu mana intinsa si legile vechi care le permit sa ramana in Suedia. Ce raspund daca ii intrebi "cand ati venit?"
Au studii superioare, dar aranjeaza marfa pe raft in Suedia. De ce accepta romanii slujbe sub nivelul lor de pregatire
Afacerea prin care un roman a obtinut increderea suedezilor. E propriul lui patron, dar castiga la fel ca un cersetor
Au credit la casa, desi sunt in pragul pensiei. Romanii stabiliti in Suedia explica de ce acolo "toata lumea o duce bine"