Rusii au pus mana pe patru perimetre petroliere din Romania. Ce parere ai?
Sarbii de la Naftna Industrija Srbije, care aparțin de Gazprom, au anunțat ca au semnat un acord cu East West Petroleum, care a obținut de la ANRM concesiunea a patru perimetre petroliere: EX-2 (Tria), EX-3 (Baile Felix), EX-7 (Periam) si EX-8 (Biled).
Sarbatoare ros-albastra. Steaua a castigat Cupa Romaniei, dupa 12 ani
Capital: Programul de explorare presupune inființarea a 12 sonde in cele patru perimetre. NIS va avea 85% și va finanța toate lucrarile de mediu, achizițiile și costurile de foraj. In schimb, East West Petroleum Corp va avea o pondere de 15%. NIS, cea mai mare companie petroliera din Serbia, este detinuța in proporție de 51% de Gazprom Neft. Suprafața totala a celor 4 perimetre este de 100.000 de acri, se arata in comunicatul celor doua companii. Țara noastra se afla pe locul al treilea in Uniunea Europeana in funcție de rezervele estimate de țiței, cu 600 de milioane de barili. Cantitatea reprezinta cam 11% din totalul rezervelor UE, acestea fiind concentrate in Marea Britanie (locul 1, cu 3,1 miliarde de barili) și Danemarca (cu 1,1 miliarde de barili).
Romania Libera: Cum a suierat glontul pe la urechile Romaniei Dependenta Romaniei de capitalul strain, o buna parte din el compus din fonduri speculative, a adus economia locala in pragul unui colaps la jumatatea anului 2009. “Romania a fost foarte aproape de un infarct economic in 2009, adica de oprirea brusca a intrarii de capitaluri straine (sudden stop), sau chiar de retragerea acestora”, a declarat guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu la forumul Finance 2011 organizat de Forum Invest. Potrivit oficialului bancii centrale, din tara au iesit peste 10 miliarde de euro intr-un singur an dupa ce, in perioada 2005-2008 nivelul investitiilor straine se triplase de la 5 la 15 miliarde de euro pe an. Tocmai aceasta perioada de iluzie a bunastarii o vede guvernatorul ca un contraexemplu pentru ce ar trebui sa faca un Guvern responsabil. Executivul Tariceanu a dus atunci o politica prociclica, de relativa relaxare fiscala, care a permis dezvoltarea peste potential a economiei. “In perioada 2006-2008 am auzit aceasta vorba.
Gandul: "Juram ca nu mai cerem BANI IN PLUS!". Cum au fost REEVALUATI Regii Asfaltului pe AUTOSTRADA BUCURESTI- PLOIESTICele patru companii "au semnat miercuri, 25 mai 2011, un act aditional de solutionare pe cale amiabila a diferendului survenit ca urmare a Notificarii de Reziliere transmise de Companie in ceea ce priveste Contractul de proiectare si executie a Autostrazii Bucuresti-Brasov km 19+500 - km 62+000", se precizeaza intr-un comunicat al Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR). Astfel, pentru prima data in ultmii ani, constructorii de autostrazi nu au semnat acte aditionale prin care sa ceara mai multi bani si amanarea termenului de finalizare, ci acte aditionale prin care se angajeaza sa nu ceara bani in plus si sa si respecte termenul de predare a lucrarii. "Firmele mentionate au renuntat si la dreptul de a solicita, ulterior semnarii acestui act aditional, la orice extensie de termen, costuri suplimentare, penalizari, daune, precum si la orice alta pretentie materiala/financiara decurgand din Contract", se precizeaza in comunicat.
Ziarul Financiar: Isarescu: Vin capitaluri mari si trebuie sa fim atenti cu cursul "Este posibil sa intram intr-o noua perioada in care in Romania vor intra masiv capitaluri, cu suisuri si coborasuri. Accentuarea situatiei dificile din Grecia ar putea sa tempereze evolutia. Cred, insa, ca ciclul pe termen mediu este inevitabil: vom avea intrari mai mari de capital. Vom incerca binenteles sa atenuam volatilitatea cursului de schimb, dar acesta nu este un «must», cand nu poti. Trebuie sa spunem exportatorilor ce putem sa facem. Nu poti sa-i duci cu vorba, sa promiti ceva cand nu se poate", a afirmat Isarescu la conferinta "Finance 2011". In anii trecuti exportatorii cereau o depreciere semnificativa a cursului, spre 4,5 lei/euro, insa dupa ce au vazut euro coborand cu aproximativ 4% in acest an, au cerut ca macar banda de 4,1-4,3 lei/euro sa fie mentinuta. El a amintit ca Romania a mai trait experienta unor intrari mari de capital, care au dus la aprecierea leului, iar atunci mixul de politici macro nu a fost corespunzator. Acumularea de rezerve excedentare si crearea de lichiditate prin interventii directe este o iluzie, nicio banca centrala neputand sa faca acest lucru, mentioneaza el.
