Puterea de cumparare a romanilor, in scadere. Iesirea din criza se face doar cu salarii mai mici
Constrangerile financiare si perspectivele economice incerte ii fac pe patroni mai precauti. Cresterea productiei nu trage salariile in sus, iar iesirea din criza se produce prin scaderea veniturilor.
Romania Libera: „Dinamica salariilor nu poate depasi dinamica productiei. Desi in ansamblul trimestrului doi este posibil sa nu existe o scadere a productiei, scaderea veniturilor salariale si a puterii de cumparare sunt explicabile. Anvelopa salariala se comprima, iar patronii nu platesc in concordonata cu nivelul productiei pentru ca acestia se confrunta cu constrangeri financiare. Productia a fost finantata prin credite, iar in perioada crizei, datoriile au devenit o povara. In plus, perspectivele economice sunt inca incerte. Iesirea din criza nu coincide cu cresterea de venituri", a declarat economistul Bogdan Glavan. In mai, in majoritatea activitatilor din sectorul economic, nivelul castigului salarial mediu net a fost in scadere fata de aprilie, cand s-au acordat prime ocazionale (prime de Paste) si alte ajutoare banesti, inclusiv tichete cadou pentru Paste ori s-au realizat productii si incasari mai mari, potrivit Institutului National de Statistica (INS). Printre alte cauze ale scaderilor s-au numarat nerealizarile de productie, incasarile mai mici (in functie de contracte), dificultatile financiare cu care s-au confruntat unele unitati economice ori angajarii de personal cu castiguri salariale mici. Castigul salarial mediu nominal net a fost in mai de 1.458 lei, in scadere fata de luna anterioara cu 40 lei (-2,7%). Valorile cele mai mari ale castigurilor salariale s-au inregistrat in sectorul intermedierilor financiare (3.698 lei), iar cele mai mici in hoteluri si restaurante (854 lei).
Evenimentul Zilei: Criza economica este cel mai bun antrenor de manageri Criza ne educa", spune Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale (BNR). "Am suferit toti de pe urma ei, dar cine nu realizeaza ca modelul economic pe care ne bazam inainte de recesiune, in care economia se dezvolta peste potential, era eronat rateaza san sa de a invata lectia crizei", explica seful bancii centrale. Ultimii ani au adus frustrari in special celor care au considerat starea de dinainte de 2009 una de normalitate. "Ne intrebam de ce a scazut consumul in Romania mai mult decat in alte tari, dar de ce nu ne intrebam de ce a crescut atat de mult in cei doi ani dinaintea crizei", a spus guvernatorul, prezent, ieri, la o conferinta cu tema "Companiile care au invins criza". "Fara productivitate, economisire si tehnologie, este greu sa ai o crestere economica sanatoasa", sustine el.
Gandul: Investitorii straini au pariat 200-300 de milioane de euro pe aprecierea leului. Vezi aici ce profit pot face pana la eventuala interventie a BNR Investitorii straini, mai ales cei care lucreaza cu marile banci din Londra, au pariat circa 2-300 de milioane de euro in ultimele doua zile pe aprecierea leului, ceea ce a dus, inevitabil, la aprecierea monedei nationale. BNR a anuntat marti, la pranz, un curs oficial de 4,1817 lei pentru un euro, cel mai bun din ultimele trei saptamani, cu patru bani mai mic decat cel anuntat luni. Aprecierea monedei nationale nu s-a datorat unor rezultate economice peste asteptari, ci evolutiei sentimentului investitorilor. Astfel, cu tensiunile privind situatia economica a Greciei din ce in ce mai reduse si cu anuntul agentiei de rating Fitch ca statul roman a fost promovat in randul statelor in care merita sa investesti, evolutia leului nu a putut fi decat una de intarire fata de euro. Practic, leul a devenit, in urma vestilor bune din Grecia si de la Fitch, o investitie profitabila. "Toti strainii, mai ales cei care opereaza prin bancile din Londra, deschid acum pozitii scurte euro-leu, respectiv mizeaza sume importante de valuta pe aprecierea monedei nationale. In total este vorba despre doua, poate chiar trei sute de milioane de euro", a declarat pentru gandul un dealer, unul dintre cei care intermediaza tranzactiile de pe piata valutara locala.